Inițiativa ce bate în independența Băncii Naționale, bazată pe un precedent periculos

shadow
Marţi, 30.07.2019 06:09   2537
Complexitatea procesului legislativ generează uneori situații când modificarea unei legi, cu scopul de a soluționa o problemă, are ca efect crearea altor probleme, mult mai grave.

La mijloc este abordarea îngustă ce stă la baza inițiativelor înaintate de legiuitorii moldoveni. 

Un episod care se înscrie în această logică este reprezentat și de o inițiativă legislativă a Blocului ACUM în noul parlament – racordarea formală a unui articol din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei (BNM) la prevederile Constituției. Măsura aparent necesară însă lovește în independența BNM, cu numeroase consecințe periculoase pentru economia Republicii Moldova.

Demitere cu mai puțin de 30 de voturi

Pe 16 aprilie 2019 deputații ACUM au depus o inițiativă prin care se urmărește modificarea art.23 din Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei. Autorii proiectului argumentează necesitatea lui cu „excluderea prevederii neconstituționale care prescrie că adoptarea hotărârii Parlamentului vizând revocarea guvernatorului BNM se face cu votul a 2/3 din parlamentari".

Dacă la moment legea prevede că președintele Consiliului de Supraveghere (Guvernatorul) este revocat - la propunerea speakerului Parlamentului - cu votul a 2/3 din numărul deputaților aleși, iar revocarea celorlalți membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Comitetului Executiv - la propunerea guvernatorului BNM sau a speakerului - cu votul majorității deputaților aleși, autorii inițiativei propun ca atât guvernatorul, cât și ceilalți membri a Consiliului, să poată fi demiși cu votul majorității simple a deputaților prezenți (la moment în sala de ședințe).

Deputații își apără inițiativa prin faptul că art.74 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova stipulează că legile organice se adoptă cu votul majorității deputaților aleși (51 de deputați), iar în conformitate cu alin.(2) din același articol, legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. 

Potrivit acestora, toate Hotărârile Parlamentului, inclusiv revocările din funcții, se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, iar unicele cazuri prevăzute expres de Constituție pentru întrunirea unei majorități calificate de voturi (2/3 din numărul deputaților) se atestă doar la revocarea Președintelui Parlamentului, a Avocatului Poporului și la punerea sub acuzare a președintelui țării.

Hotărârea privind imunitatea lui Filat - argumentul forte 

Totodată argumentul principal al autorilor inițiativei este referința la o Hotărâre a Curții Constituționale din anul 2015 pentru controlul constituționalității hotărârii Parlamentului privind ridicarea imunității parlamentare a deputatului Vladimir Filat, unde se regăsesc toate raționamentele expuse de ei. 

Deputații au constatat de asemenea că CC a emis atunci și o adresă prin care au solicitat Parlamentului eliminarea dispozițiilor din lege vizând cvorumul decizional, contrare Constituției, menționând că în Legea BNM „norma în redacția actuală nu este conformă prevederilor constituționale și necesită a fi modificată".

Adoptarea acestei inițiative a Blocului ACUM ar însemna că guvernatorul băncii centrale ar putea fi demis chiar și cu votul a mai puțin de 30 de deputați, în condițiile în care la una din ședințele legislativului ar fi prezenți în sală între 51 și 60 de deputați.

FMI, împotrivă

La doar câteva zile distanță de la depunerea acestei inițiative (25 aprilie), Fondul Monetar Internațional a emis un comunicat de presă extrem de critic și tranșant, în care a notat printre altele că „reforma cadrului legislativ realizată după criza bancară din anul 2014 a fost susținută de FMI și a dus la consolidarea cadrului de guvernanță a Băncii Naționale a Moldovei și la fortificarea autonomiei sale”, iar la momentul de față „cadrul de guvernanță se bazează pe mecanisme adecvate, dacă ne referim la procedurile de revocare a conducerii BNM”. 

Totodată, FMI mai recomanda „de evitat orice inițiative care ar duce la degradarea mecanismelor de siguranță existente, care asigură funcționalitatea băncii centrale”.

Advertisement

CNA semnalează pericolul influențelor și presiunilor politice

Pe de altă parte, și specialiștii de la Centrul Național Anticorupție (CNA) constată că autorii inițiativei nu au adus argumente în nota informativă privind „necesitatea instituirii unor garanții eficiente care să asigure independența președintelui și a membrilor Consiliului de Supraveghere, sau a Comitetului Executiv față de influențele și eventualele presiuni politice”. 

Expertiza anticorupție a CNA accentuează că votul a 2/3 din deputați pentru revocarea guvernatorului a fost instituit anume în vederea asigurării unei independențe eficiente în exercitarea atribuțiilor și eliminării riscului demiterii/revocării din funcție în dependență de fluctuațiile politice, iar revocarea din funcție cu un număr infim de mandate „indică asupra vulnerabilității funcției publice, ceea ce crește riscul afectării integrității profesionale a persoanei”.

Din aceste motive, CNA recomandă îmbunătățirea proiectului prin clarificarea unor criterii clare, transparente de numire și eliberare/revocare din funcție în vederea protejării de influențele și fluctuațiile politice. Instituția mai precizează în același document că proiectul va duce la implementarea defectuoasă a prevederilor Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției, în special art.7, care reglementează măsuri preventive în sectorul public precum și art.10 din Legea Integrității.

Însă dincolo de aprecierile date de FMI și CNA, asigurarea independenței băncilor centrale reprezintă un deziderat la nivel internațional, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, iar pentru aceasta există numeroase filtre pentru prevenirea și stoparea tentațiilor de imixtiune din partea politicului. Edificator în acest sens este exemplul României, unde majoritatea parlamentară a încercat de câteva ori să-l demită pe guvernatorului BNR Mugur Isărescu, toate tentativele soldându-se cu eșec lamentabil. 

Mecanismele de salvgardare au protejat guvernatorul în România

Un proiect depus în Senatul României în aprilie 2016 stabilea că guvernatorul Băncii Naționale a României va fi în continuare obligat să prezinte anual Parlamentului un raport de activitate, incluzând situația financiară și auditul, dar respingerea documentului va atrage demiterea de drept a Consiliului de Administrație. Inițiativa dată venea în contextul în care conducerea băncii, în frunte cu Mugur Isărescu, a avut atunci reacții dure la o serie de măsuri populiste ale Guvernului. Totuși, la începutul anului 2017 parlamentarii români au făcut un pas înapoi, votând împotriva proiectului dat de teama inițierii unei proceduri de infrigement din partea UE.

Anul trecut politicienii români pornise un nou atac la adresa conducerii BNR ca urmare a criticilor primite după o serie de măsuri neinspirate ale Guvernului, iar consilierul de Strategie al BNR Adrian Vasilescu explica tehnic în cadrul unei emisiuni care ar fi pașii pentru schimbarea guvernatorului în România:

  1. Trebuie să schimbe legea.
  2. Ca să schimbe legea, trebuie să trimită spre avizare proiectul de schimbare a legii la Uniunea Europeană.

Avizul de schimbare a legii de la UE presupune întrunirea celor 28 de guvernatori de bănci centrale pentru a discuta și aproba proiectul de lege. Avizul este obligatoriu, scrie și în lege, sublinia Vasilescu. Mai mult decât atât, legea spune că inclusiv Banca Națională trebuie să-și dea avizul. Totodată, Adrian Vasilescu dezvăluia că au mai fost două încercări de a schimba legea BNR și de fiecare dată avizul de la UE a venit negativ.

Schimbarea guvernatorului în Turcia a dus la degradarea ratingului de țară

Un alt exemplu notoriu de limitare și interferență în activitatea unei bănci centrale s-a consumat la începutul lunii iulie în Turcia, unde președintele Recep Tayyip Erdogan l-a concediat pe guvernatorul Băncii Centrale a Turciei, Murat Cetinkaya, care s-a confruntat cu presiuni din partea liderului turc pentru a reduce ratele dobânzilor, în încercarea de a redresa economia. 

Refuzul guvernatorului de a reduce rata dobânzilor era justificat de inflația foarte ridicată din țară. Aceasta a ajuns la 15,7% în iunie, după ce în lunile anterioare depășise 20%. Cu tot procesul de reducere, Banca Centrală evita să taie dobânzile pentru că putea genera ieșiri de capital și depreciere a lirei.

La câteva zile distanță după demitere, agenția de evaluare financiară Fitch a revizuit în scădere, de la „BB” la „BB minus”, ratingul suveran al Turciei, apreciind că demiterea guvernatorului Băncii Centrale scoate în evidență deteriorarea independenței instituționale, a coerenței politicii economice și a credibilității. 

Analiștii de la Fitch au menționat că perspectiva de rating a Turciei este negativă, ceea ce înseamnă că ar putea avea loc și alte revizuiri în scădere. În comunicatul agenției se mai spune că „riscurile afectează deja încrederea pe plan intern (evidențiată de sporirea dolarizării) și reduc fluxurile de capital străin de care are nevoie Turcia pentru a-și îndeplini cerințele masive de finanțare, pe fondul declinului economiei”.

Rămâne de văzut dacă deputații moldoveni vor păstra inițiativa în forma actuală sau o vor îmbunătăți, în spiritul celor mai bune practici europene. După constituirea majorității parlamentare PSRM-ACUM, acest proiect de lege nu a fost avansat mai departe, ceea ce sugerează faptul că în contextul negocierilor cu FMI noile autorități conștientizează riscurile inițiativei ce vizează BNM.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.


Oportunitati