O soluție mai ieftină și mai sigură de asigurare cu energie electrică a Republicii Moldova

shadow
Vineri, 26.07.2019 08:50   2722
Un expert în energetică susține că Guvernul ar trebui să revizuiască planurile de construcție de stații Back-to-Back (BtB) pentru interconexiunea sistemului energetic al Republicii Moldova cu cel a României și respectiv al UE, pe motiv că acestea sunt foarte scumpe, nu vor fi suficiente pentru asigurarea securității energetice, iar investiția nu va putea fi recuperată.

Într-o scrisoare deschisă adresată lui Vadim Brânzan, Ministrul Economiei și Infrastructurii, Ion Călugăru, fost manager al companiei Energoexport și specialist în domeniul energeticii face o analiză a situației din domeniu și a planurilor de construcție a liniilor de interconexiune și vine cu unele soluții.

Strategia rămâne doar pe hărtie

„De-a lungul anilor s-au discutat și analizat mai multe strategii de dezvoltare a sectorului energetic. Ultimul document în vigoare ...strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, este un document amplu, echilibrat și argumentat, ce prevede soluții concrete cu referire la dezvoltarea acestui sector”.

Acest document adoptat încă în 2013, prevede între altele că 2020 „va fi anul integrării depline la piața internă de energie a UE”, precum și edificarea preponderentă în această perioadă a:

  • 800 MW majorare putere internă de generare;
  • 139 km de linii de interconexiune de 330-400 kV și a posturilor de transformare de înaltă tensiune asociate;
  • 400 MW putere de generare din surse regenerabile preponderent eoliene;
  • Integrarea asincronă/sincronă a sistemului electroenergetic moldovenesc cu cel european - ENTSO – E etc.

„Cu o deosebită tristețe se poate de constatat că absolut nimic din cele prevăzute mai sus nu se va îndeplini, cu excepția unor studii interne și externe de pre-fezabilitate la capitolul interconexiuni. Aceasta vorbește despre ignorarea totală a problemelor de securitate energetică cu care se confruntă Republica Moldova din partea autorităților centrale, responsabile de dezvoltarea și securitatea în acest sector”, susține Ion Călugăru.

Scenariile actuale, doar în aparență sunt ieftine

În opinia expertului sunt mai multe scenarii de dezvoltare a surselor și interconexiunilor energetice, ce ar rezolva definitiv problemele de securitate energetică în țară, însă cele mai reușite sunt cele expuse în Raportul nr. ACS -12721 din 25.03.2015 al ESMAP (Programul de asistență pentru managementul sectorului energetic) și al Băncii Mondiale „Studiu de sector al oportunităților de piață pentru energia electrică în Republica Moldova”, document transmis și Guvernului.

Așa arată rețeaua actuală de interconexiune a sistemelor energetice

Sursa: entsoe.eu

Acest raport analizează 9 scenarii plauzibile de interconectare cu sistemul energetic european, inclusiv 2 scenarii de autosuficiență, 4 scenarii sincron și 3 scenarii asincron. Expertul a analizat mai amplu ultimele două scenarii ce prevăd regimul asincron, care au și fost recomandate Guvernului Moldovei în acest raport, „ca cel mai ieftin și sigur scenariu de interconexiune cu sistemul energetic european”.

„Aceste scenarii prevăd construcția a câte 2 stații Back-to-Back (BtB) la Strășeni și Vulcănești – varianta Asincron – 1 sau 2 stații BtB la Bălți și Strășeni – varianta Asincron – 2, precum și a liniilor și posturilor de transformare de înaltă tensiune asociate. Avantajul principal al acestora conform acestui studiu ar fi – costuri mai mici comparativ cu alte scenarii, implementarea mai rapidă – 2-3 ani și faptul că nu este necesară deconectarea de la sistemul energetic ucrainean și de la CERS Moldovenească”, scrie Ion Călugăru.

În realitate costurile nu sunt deloc mici. Astfel Scenariul Asincron -1 are un cost de 478 milioane de dolari, pentru 2 stații BtB de 522 MW fiecare la Strășeni și Vulcănești, și 3 linii de 400 kV și una de 330 kV.

Scenariul Asincron 2 are un cost de 450 milioane dolari pentru 2 stații BtB a câte 522 MW fiecare la Bălți și Strășeni, 3 linii de 400kV și 2 de 330 kV.

Prețul energiei crește și crește

Cele două scenarii, atât Asincron – 1, cât și Asincron - 2, deși sunt cele mai puțin costisitoare (în comparație cu celelate) au și dezavantaje extrem de serioase, consideră specialistul. Aceasta pentru că prețul mediu angro al energiei electrice vândute pe platforme de tranzacționare în România a înregistrat în 2017 cea mai mare creștere din toată Europa – 52%, comparativ cu 2016, ajungând la un preț mediu pe țară de 50,2 euro/mWh.

Advertisement

Pentru comparație, media europeană era de 38 euro/mWh.

Tendința respectivă s-a menținut și în 2018 și în 2019, oscilând în prezent între 52 și 55 de euro pentru mWh. În consecință, prețul de achiziție a energiei din România pentru Republica Moldova va fi în perspectivă similar mediei de achiziții pe țară în România, adică destul de ridicat.

„Dacă la acest preț se mai adaugă componenta de transportare a energiei prin rețelele de transport din România și Republica Moldova, pierderile în rețele și stații BtB, precum și componenta investițională, atunci achizițiile de energie electrică prin intermediul stațiilor BtB vor fi scumpe și deci vor lovi în populația țării și așa sărace, iar investițiile în acest caz în aceste stații pot fi nerentabile și neamortizabile”, constată expertul.

În consecință Moldova va rămâne dependentă de achiziții de energie din exterior și cu investiții neamortizabile, atrase de Guvern, cu pierderi enorme pe viitor la buget, pentru rambursarea creditelor negociate pentru realizarea stațiilor BtB.

O investiție irecuperabilă

În opinia lui, autoritățile de la Chișinău ar trebui să ia exemplu de la Ucraina, care în 2018 s-a adresat oficial Comisiei Europene, solicitând urgentarea realizării interconexiunilor sistemelor electroenergetice european și moldo-ucrainean în regim sincron, garantând concomitent îndeplinirea tuturor lucrărilor necesare aferente acestor interconectări într-un termen de până la 6 ani.

„Deja conform unor decizii a CE se lucrează la elaborarea unui amplu studiu, care ar da undă verde acestei solicitări. E salutabilă această inițiativă, deoarece ar scuti autoritățile moldovenești de imensele cheltuieli de circa jumătate de miliard de dolari pentru realizarea proiectului de aderare separată la ENTSO-E în regim asincron prin intermediul stațiilor BtB”, consideră Ion Călugăru.

Mai mult! Conform memorandumului de înțelegere semnat între Moldelectrica, Ukrenergo și Transelectrica (România), monitorizat de Comisia Europeană, Transelectrica are deja o strategie de dezvoltare a interconexiunilor de 400 kV pentru o posibilă interconectare a sistemului energetic moldo-ucrainean la ENTSO-E – opțiunea sincron.

Aceasta constă în asigurarea unei conectări inter-sistem la nivelul de tensiune 400 kV pe filiera Isaccea – Vulcănești (deja existentă) și pe filiera Bălți – Suceava – dublu circuit sau pe filiera Roman – Iași – Ungheni – Strășeni – dublu circuit după finalizarea construcției și dării în exploatare la LEA – 400 kV Gădălin - Suceava.

Adică există deja niște planuri reale aprobate de părți pentru a realiza interconectarea rețelelor moldo-ucrainene la ENTSO-E în regim sincron, ca cea mai preferabilă, rezonabilă și mai logică variantă, chiar dacă această sincronizare va dura nu 6, dar 10-12 ani.

Totodată Ion Călugăru face trimitere și la un studiu realizat de Ion Comendant,  coordonator la Institutul de Energetică al Academiei de Ştiințe, care constată că investițiile de circa jumătate de miliard de dolari în stațiile BtB nu se vor recupera din punct de vedere economic, nici chiar și în 20 ani și care confirmă cu brio și argumentează matematic dezavantajele interconectărilor asincron.

În aceste condiții specialistul solicită ministrului să revizuiască decizia anterioră a MEI de a implementa pe etape, cu careva modificări, scenariul Asincron – 1, pentru care BERD, BEI și Banca Mondială au fost de acord să aloce circa 270 milioane de euro.

„Vă propun o soluție, simplă și comparativ ieftină. Angajăm o instituție cu experiență în domeniu, ca de exemplu ISPE București sau altă instituție, recomandată de partenerii externi, și, în baza unui caiet de sarcini bine făcut, elaborăm un studiu de sistem aprofundat și vedem rezultatul”, scrie Ion Călugăru.

Soluția pentru securitatea energetică, o centrală de 500 MW

Anticipând rezultatul acestui studiu, expertul vine cu o soluție, despre care vorbesc și alți specialiști din domeniu.

„Cred că soluția ideală ar fi edificarea unei centrale electrice cu ciclu combinat în baza turbinelor cu gaze și abur performante la randamentul total de 65-70% la puterea de 500 MW, cu o posibilă extindere pe viitor, ceva asemănător cu o centrală similară în construcție în România ....Pentru aceasta centrală ar putea fi aleasă o locație argumentată din punct de vedere tehnic și economic, ca de exemplu în apropiere de centrele de putere și distribuire a energiei Strășeni, Chișinău sau Ungheni, și în nemijlocita apropiere de gazoductul Ungheni – Chișinău în construcție”, scrie Călugăru.

Potrivit lui această centrală ar urma să lucreze în tandem cu CERS Moldovenească și Ucraina și numai în baza curbei de sarcină, având practic un randament dublu față de stațiile similare mai vechi din regiune.

El susține că excluderea CERS Moldovenească din mixtul de energie ar fi o greșeală fatală pentru țară, deoarece Centrul de putere Dnestrovsc și mai ales centrul de transport și distribuire din preajmă au o importanță colosală regională pentru asigurarea stabilității statice și dinamice de sistem, precum și de echilibru al fluxurilor de energie inter-sistem în și din Ucraina, preponderent cu referire la nodul energetic regional Odessa de 900 MW. Mai mult ca atât, această centrală, pentru asigurarea celor expuse, trebuie să funcționeze cel puțin cu 2 grupuri energetice.

Mixul moldo-ucrainean

„Experimentele făcute, inclusiv de autoritățile moldovenești, în anii precedenți, când exista „0” energie din mix de la această centrală, cu funcționarea numai a unui grup energetic la CERS Moldovenească, au fost o aventură care se putea finaliza în mijlocul iernii, cu o avarie de sistem... 

Mai mult ca atât, această centrală e a „noastră” - construită din banii noștri și pentru noi, și în mixul de energie moldovenesc, ea trebuie pe viitor obligatoriu să fie în proporție de minim 30%, adică să garantăm acestei centrale o încărcare la minim 3 grupuri energetice cu ponderea noastră minimă de 300 MW.

Argumentele unor consultanți că ”rubilnikul” în așa caz e la autoritățile separatiste din Transnistria și ca LEA – 400kV CERS Moldovenească – Vulcănești, trebuie demolată, iarăși este mai degrabă o provocare și o aventură”, susține expertul.

În mixul de energie consumat în Moldova obligatoriu trebuie să fie și componenta ucraineană, consideră specialistul. Explicația e simplă - Ucraina echilibrează curba de sarcină. În țările europene echilibrarea este extrem de scumpă și poate ajunge și la 20% din consum. Pentru Moldova componenta de echilibrare din mix este comparativ mică și poate ajunge pe viitor la câteva procente, nu mai mult. Acest preț comparativ mic la energia de echilibrare se datorează și faptului că rețelele de transport moldovenești participă la transportul de energie spre nodul energetic Odessa de la nord spre sud.

Şi centrală și interconexiuni

Autorul recurge la câteva calcule privitor la costurile centralei, care vor fi în limita de circa 400 milioane de dolari, la construcția căreia pot fi atrase fonduri investiționale și companii care pot realiza acest proiect la un cost de 800 dolari per kW putere instalată.

Cât despre atragerea de investiții, Călugăru crede că nu ar fi o problemă dacă Guvernul ar opta pentru o promovare a proiectului și de al declara proiect strategic de importanță națională. Totodată el propune acordarea de garanții de achiziție de energie pe un termen rezonabil 10-15 ani la un preț prestabilit cu corecție garantată anuală, obligatoriu mai jos decât mixul mediu regional; acceptul investițiilor la pachet cu surse garantate de gaze naturale prin coridorul trans-adriatic și mai departe prin cel transbalcanic de proveniență asiatică etc.

"La acest capitol s-ar putea implementa un scenariu și mai atractiv pentru autoritățile statului. Inițial, în doi-trei ani, în paralel cu modernizarea grupurilor electrogene prin cogenerare de la CET-2 deja începută, se va dezvolta și un proiect de extindere a CET-2 la o capacitate de aproximativ 250 MW, varianta ciclu combinat, iar edificarea centralei de aproximativ 500 MW, nominalizată mai sus, ar putea fi planificată într-o perspectivă de 5-10 ani", propune Ion Călugăru.

Specialistul susține că interconexiunile cu spațiul european trebuie bineînțeles executate, "însă numai conform unui program comun moldo-ucraineano-european de sincronizare a sistemelor energetice, din simplul motiv că sincronizarea sistemelor electroenergetice presupune dezvoltarea acestor interconexiuni".

Citiți și:

Moldova are termen de șase ani pentru a se integra în piața energetică europeană



Oportunitati