De ce scandalurile privind finanțarea ilicită a partidelor se termină cu nimic

shadow
Miercuri, 12.06.2019 12:00   1861
Procuratura Generală a anunțat pe 11 iunie 2019 că a deschis un dosar penal cu subiectul finanțării ilicite a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), fost aliat al Partidului Democrat din Moldova (PDM).

Acțiunea procurorilor are la bază înregistrări video în care președintele socialist Igor Dodon recunoaște că primea lunar până la un milion de dolari din Rusia, pentru finanțarea PSRM. Anchetatorii confirmă că au început deja audierea unor persoane în acest caz.

Deși faptele finanțării ilicite a PSRM, dar și altor partide inclusiv PDM, au fost anterior expuse în presa de investigație de la Chișinău, motivele pentru intentarea dosarului au apărut doar după ce PSRM s-a aliat cu blocul ACUM pentru a forma un nou guvern de coaliție.

Zelul procurorilor, motivat politic

Într-un comunicat de presă emis de Procuratura Generală se menționează că informațiile apărute recent în spațiul public au servit temei pentru autosesizare și inițierea unui proces penal. Este pentru prima dată când procurorii demonstrează un astfel de zel în subiectul finanțării partidelor politice.

Astfel este inexplicabil faptul că aceeași Procuratură Generală nu știa până ieri nimic despre documentele publicate de instituții mass-media privind acuzațiile aduse de un om de afaceri ucrainean fostului prim-ministru Pavel Filip, care este vicepreședintele PDM, privind estorcarea a circa 4 milioane de dolari în favoarea PDM.

Pe 8 iunie 2019, au fost publicate înregistrări video din timpul unei întrevederi avute în ajun între șeful statului Igor Dodon și liderul PDM Vladimir Plahotniuc. Președintele recunoaște pe față că ia bani de la Moscova pentru Partidul Socialiștilor – până la un milion de dolari pe lună. 

După dezvăluirile lui Igor Dodon privind finanțarea din exterior a socialiștilor, PDM a anunțat că va sesiza toate autoritățile competente pentru a investiga dacă există fundament pentru legalitatea activității ulterioare a PSRM.

Chiar dacă procurorii s-au apucat de treabă și acuzațiile sunt destul de grave, aceasta nu semnifică că ancheta lor va ajunge să fie examinată în instanță. Şi mai puțin probabil este că aceasta se va finaliza cu o condamnare. Or, nici un caz similar nu s-a finalizat cu un verdict, din motive diferite.

Cazul Voronin-PNL 

Pe 6 aprilie 2007, de exemplu, ziarul „Comunistul” publica adresarea președintelui de atunci Vladimir Voronin către plenara Comitetului Central al PCRM, în care liderul comunist s-a referit la formațiuni politice finanțate din exterior cu scopul „destabilizării situației” în Republica Moldova.

Şeful de atunci al statului a enumerat în același context formațiuni politice precum Alianța Moldova Noastră (AMN) condusă de Serafim Urechean, Partidul Social Democrat (PSD) condus de Dumitru Braghiș, Partidul Național-Liberal (PNL) al Vitaliei Pavlicenco, Partidul Social Liberal (PSL) al lui Oleg Serebrian și altele.

Pentru că formațiunea pe care o conduce a fost nominalizată direct, deputatul Vitalia Pavlicenco a făcut, pe 13 aprilie 2007, o interpelare către SIS, Procuratura Generală și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și a Corupției (CCCEC), prin care a solicitat instituțiilor respective să aducă dovezi privind finanțarea PNL din străinătate.

Pe 22 mai 2007, în răspunsul semnat de adjunctul procurorului general, Valeriu Botnari, Procuratura Generală își declină, în temeiul legii, responsabilitatea pentru controlul asupra surselor de venit ale partidelor. Același lucru a fost comunicat și în răspunsul CCCEC, semnat de Valentin Mejinschi.

În răspunsul Serviciului de Informații și Securitate, semnat de către directorul Ion Ursu, s-a făcut trimitere la anumite materiale publicate în presa din România, dar a precizat că nu deține alte informații în contextul solicitării Vitaliei Pavlicenco.

Ulterior, pe 31 ianuarie 2008, în cadrul ședinței Consiliului SIS, Vladimir Voronin a revenit la subiect, subliniind că Serviciul de Informații și Securitate are sarcina contracarării finanțărilor ilicite a partidelor politice și mass-media, inclusiv din resurse din afara țării. De data asta însă el nu a dau denumiri concrete.

În acest caz, în mai 2019, după trecere a 12 ani, Vitalia Pavlicenco a câștigat în instanță procesul intentat împotriva lui Voronin, pentru calomnie.

Advertisement

În 2007 a fost adoptată și o nouă Lege privind partidele politice, prin care a fost interzisă orice formă de finanțare din exterior. Totodată legea include reglementări speciale privind finanțarea de stat a partidelor politice (art.26), dar aplicarea acestuia a fost suspendată în toamna 2009, până pe 1 iulie 2013, sub pretextul crizei economice.

Urechean și milioanele lui Platon

În februarie 2012 a izbucnit un nou scandal legat de suspiciuni și acuzații de finanțare ilicită a unei formațiuni politice.

Ex-deputatul Veaceslav Platon a dezvăluit atunci, într-o emisiune la Publika TV, că a finanțat cu milioane de dolari AMN în campania pentru alegerile parlamentare din anul 2009. „Am investit milioane de dolari în Alianța Moldova Noastră. Dar m-am dezamăgit... în partide, în politicieni și în Serafim Urechean inclusiv”, a declarat Platon, recunoscând că a finanțat partidul în mod neoficial (ilegal).

La rândul său, liderul formațiunii desființate în 2011, Serafim Urechean (pe atunci președintele Curții de Conturi) se întreba de ce fostul său coleg a ieșit cu aceste declarații abia după ce Curtea de Conturi a prezentat un raport despre contractele dubioase ale Băncii de Economii, unde businessmanul avea interese.

Pe 1 martie 2012, Platon a fost audiat pe acest caz de ofițerii Centrului Național Anticorupție, dar a refuzat să depună mărturii, invocând dreptul garantat de Constituție. „Am utilizat dreptul meu de a nu depune mărturii împotriva mea și a rudelor. Este un drept garantat de articolul 21 al Constituției. Aceasta este poziția mea principială, niciodată nu dau explicații organelor de drept. Dacă cazul va ajunge în judecată, atunci voi depune unele mărturii”, preciza Platon.

Doar că ofițerii anticorupție nu au mai trimis dosarul în judecată, din lipsă de probe.

Milioane din Bahamas pentru socialiști

În toamna anului 2016, în toiul alegerilor prezidențiale o investigație RISE Moldova a scos la iveală schema cum peste 30 de milioane de lei au ajuns pe conturile PSRM de la offshoruri din Bahamas, cu câteva luni înainte de scrutin.

Potrivit anchetei jurnalistice, în februarie 2016 firma Westerby Limited a transferat 1,5 milioane de euro (echivalentul a 33 milioane de lei la cursul de atunci) în contul firmei Exclusiv Media SRL, controlată de deputatul socialist Corneliu Furculiță. Cei 1,5 milioane de euro i-au fost împrumutați firmei lui Corneliu Furculiță pentru o perioadă de un an, cu rata anuală de 1,7%.

Din cele peste 30 de milioane de lei primiți de la Westerby Limited și depozitați pentru scurt timp în contul Exclusiv Media SRL, peste 20 de milioane de lei au fost ridicați de la bancă, în numerar, de către administratorul companiei Petru Burduja, în baza unor documente semnate de către soția lui Corneliu Furculiță, Ludmila.

Burduja a motivat în fața funcționarilor băncii faptul că banii ridicați în numerar vor fi folosiți pentru „restituirea ajutorului financiar la persoane fizice”, dar și acordarea împrumutului pentru necesitățile curente ale împrumutatului.

Potrivit RISE Moldova, banii au ajuns apoi la persoane fizice afiliate Partidului Socialiștilor, inclusiv deputați. Acestea au primit sume între 300.000 și 500.000 de lei. Potrivit contractelor de împrumut dintre Exclusiv Media SRL și persoanele fizice, banii au fost oferiți fără dobândă, data-limită a returnării fiind 31 decembrie 2017.

„Este un împrumut contractat și înregistrat la Banca Națională. Ne-am încadrat în limita prevederilor legale. Sunt investiții pe care le-am utilizat pentru dezvoltarea postului de televiziune NTV Moldova. Dacă stai să te gândești cum unii scot banii din țară, noi am adus investiții în țară. Nu văd nicio problemă”, declara pentru RISE Petru Burduja.

Investigația jurnaliștilor l-a deranjat pe liderul socialiștilor, partidul căruia a intentat un proces contra jurnaliștilor, susținând că informațiile ar fi denigratoare și că ar leza „onoarea și reputația profesională a Partidului Socialiștilor”.

Dosarul a fost examinat însă de magistrați care au fost promovați în funcție de șeful statului cu ceva timp înainte, care au decis că datele aduse de jurnaliști „sunt lipsite de substrat factologic și nu corespund realității”.

Procurorii, pe de altă parte, nu s-au autosesizat și n-au pornit vreo cauză pe faptele publicate de mass media.

Răzbunare de clan în loc de anchete oficiale

În ultimii ani, în spațiul public au fost făcute numeroase declarații referitor la existența fenomenului finanțării ilicite a partidelor politice în Republica Moldova, dar un dosar cu condamnare nu a existat.

Așa că modul de a inițiere a urmăriri penale pe marginea confesiunilor accidentale ale președintelui Dodon seamănă mai mult a răfuială contra oponenților politici, pe principii de clan, din partea unui concurent care încă controlează justiția.

Legea cu privire la partidele politice interzice finanțarea acestora de către persoane fizice, cetățeni ai Republicii Moldova, din veniturile obținute din afara țării. Nu pot dona bani nici cetățenii străini, persoanele anonime, persoane juridice din străinătate, dar și alte state și organizațiile internaționale.

Şi Codul Electoral (art.39) interzice finanțarea directă sau indirectă, precum și susținerea materială sub orice formă a campaniilor electorale ale concurenților electorali de către alte state, de către întreprinderi, instituții și organizații străine, internaționale și mixte, precum și de către persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Banii proveniți din finanțări ilicite urmează a fi confiscați prin hotărâre a instanței de judecată și sunt vărsați în bugetul public.

Dat fiind faptul că majoritatea formațiunilor politice la Chișinău sunt organizate în formă de clanuri personale ale liderilor acestora, cu arhitectură tipică mafiotă, și un nivel foarte redus de transparență financiară, iar justiția este una selectivă sau „oarbă” când este vorba de banii politicienilor, este puțin probabil ca societatea să ajungă să vadă vreun leu confiscat din conturile partidelor politice intrând în bugetul public. 

Un fruntaș al fostului partid de la guvernare, care a solicitat să rămână în anonimat, a declarat pentru Mold-Street.com că disensiunile pe marginea finanțării partidelor sunt utilizate ca pârghii de presiune politică asupra oponenților, dar apele se liniștesc imediat ce părțile găsesc un compromis. „Noi toți suntem cu pufușor pe botișor” a spus sursa citată.

Citiți și:

Milioane din offshore pentru campania electorală a lui Dodon

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati