Reforma sistemului achizițiilor publice: doi pași înainte, unul înapoi

shadow
Marţi, 28.05.2019 06:35   1590
În octombrie 2018 au intrat în vigoare câteva modificări la Legea privind achizițiile publice, care aduc o mai mare transparență în domeniu. Reformele însă nu au fost duse până la capăt și există multe carențe, iar partea proastă este că unele autorități încearcă să revină la formulele vechi.

Astfel, de la 15 octombrie 2018 a devenit obligatorie desfășurarea procedurilor de achiziție publică (Cererea ofertelor de prețuri și Licitația deschisă) prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (SIA RSAP) sau Mtender. Publicul larg a obținut acces la informații care anterior erau dificil de obținut: oferte, informații despre companii, detalii tehnice, etc. – aceasta fiind o realizare importantă a reformei.

Avantajele sistemului reformat

Noul sistem este un instrument inovativ pentru Moldova. A fost introdus conceptul de Document Unic de Achiziții European (DUAE), care prevede completarea unui formularul tipizat stabilit de Comisia Europeană, în format electronic, prin care operatorul economic declară pe propria răspundere că întrunește criteriilor de calificare și selecție - în locul certificatelor eliberate de către autoritățile publice sau de către terți. 

Această inovație simplifică procesul de achiziții publice, care substituie prezentarea documentelor de calificare a operatorilor economici până la deschiderea ofertelor, cu post-calificarea, ceea ce presupune că autoritatea contractantă va solicita toate actele necesare de la ofertantul câștigător. 

Au fost revizuite și criteriile de atribuire în domeniul achizițiilor publice, care acum evaluează eficiența achiziției pe termen lung prin combinarea aspectelor de calitate și cost, în locul vechiului criteriu de atribuire bazat pe oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic sau prețul cel mai scăzut. Este prevăzut și dreptul autorității contractante de a organiza consultări  ale pieței în vederea pregătirii achiziției, înainte de inițierea procedurii de atribuire, prin raportare la obiectul contractului de achiziții publice, și pentru a informa operatorii economici cu privire la planurile de achiziție și cerințele aferente. 

Pagina principală a portalului de achiziții MTender

În vederea susținerii întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), autoritatea contractantă a obținut dreptul de atribuire pe loturi a contractelor de achiziție publică și a acordurilor-cadru, și de a stabili dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru mai multe sau pentru toate loturile. Totodată, în cazul în care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, autoritatea contractantă are dreptul să limiteze numărul de loturi ce pot fi atribuite aceluiași ofertant. 

Au apărut și noi tipuri de proceduri de achiziție – achiziție în cazul serviciilor sociale și servicii speciale, parteneriat pentru inovare; precum și a unor noi tehnici și instrumente specifice de atribuire – catalogul electronic. Aceste modalități de realizare a achizițiilor publice au drept scop reglementarea unor proceduri mai specifice a achizițiilor publice, iar cataloagele electronice vin să faciliteze achizițiile electronice. 

Achizițiile de valoare mică – încă netransparente

Nu au trecut însă nici două luni că autoritățile au demarat „ajustarea” cadrului legal, astfel încât unele dintre aceste reforme sunt tergiversate sau implementate cu jumătate de normă. Astfel, pe 14 decembrie 2018 au intrat în vigoare prevederi ce majorează de 2,5 ori pragul pentru achizițiile de valoare mică: pentru contractele de achiziții publice de bunuri și servicii – de la 80.000 de lei la 200.000 lei, iar pentru contractele de achiziții publice de lucrări – de la 100.000 de lei la 250.000.

De asemenea, a fost majorat pragul și pentru procedura cererii ofertelor de prețuri (COP). Ea poate fi validată dacă valoarea estimată a achiziției nu depășește 800.000 de lei pentru bunuri și servicii și 2.000.000 de lei pentru lucrări. 

Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) susține într-o analiză că „atât timp cât achizițiile de mică valoare sunt în afara Legii nr.131/2015 și nu sunt desfășurate prin intermediul MTender, acestea rămân a fi total netransparente și necompetitive, iar cu majorarea pragurilor, volumul banilor publici utilizați în așa mod va crește substanțial”.  

Licitații cu dedicație

Experții de la AGER susțin că modificările din legislație nu au dus la o îmbunătățire a calității documentației de atribuire. „Astfel, cazuri de specificații tehnice elaborate necalitativ sau „cu dedicație”, sunt foarte frecvente, indiferent de obiectul achiziției: autoturisme, imprimante, telefoane, etc., îngrădind, astfel, concurența. În mod similar, și evaluarea ofertelor este în unele cazuri defectuoasă”, se arată în studiu.

Advertisement

AGER amintește despre cazul achiziției de autobuze pentru municipiul Chișinău de la o companie offshore, despre care Mold-Street.com a scris pe larg, „unde și specificațiile tehnice conțineau lacune, însă, mai grav, și evaluarea ofertelor nu a fost deloc imparțială și echidistantă”.

„Cazul cu achiziția de autobuze a ridicat la suprafață o carență de ordin legal, și anume: ANSC (Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor n.r.) nu este obligată să notifice autoritatea contractantă despre faptul că a fost depusă o contestație pe marginea unei proceduri. În mod logic, autoritatea contractantă trebuie să verifice pe pagina ANSC, înainte de încheierea contractului, dacă nu a fost depusă vreo contestație. Însă aceasta se bazează doar pe bunul simț al autorității contractante, la fel cum și notificarea de către ANSC, pe care ultima afirmă că o face de fiecare dată, se bazează pe același bun-simț. Bunul-simț însă nu poate fi invocat în instanță, iar cazul cu autobuzele (primarul afirmând că ei nu au fost informați despre contestația depusă) demonstrează necesitatea reglementării acestui aspect în lege”, susțin cei de la AGER.

Un alt caz contradictoriu a fost procedura desfășurată de către Ministerul Sănătății privind achiziționarea bunurilor de primă-necesitate pentru fiecare nou-născut, despre care a scris Mold-Street.com. „Prin includerea în caietul de sarcini a unor prevederi cu referire la producătorul acelor bunuri, autoritatea a încălcat prevederile Legii nr.131/2015 unde este stipulat că specificațiile tehnice nu vor indica o origine concretă, un producător sau un operator economic concret”, se menționează în studiu.

Diana Enachi, economist la IDIS Viitorul, atrage atenția și la un alt fenomen: rata mare de anulare a procedurilor de achiziție publică, care s-a ridicat în 2018 la 10%. „E un indicator care vorbește despre carențe în pregătirea profesională a specialiștilor din cadrul autorităților, modificările frecvente în legislație, neaplicarea corespunzătoare a legislației, control insuficient și neaplicarea sancțiunilor ca urmare a încălcărilor comise”, a explicat experta în cadrul unei emisiuni la Radio Europa Liberă.

Carențele din sistemul achizițiilor publice se reflectă și în contestațiile depuse de operatorii economici. Astfel în primele trei luni ale anului 2019 se atestă o creștere semnificativă (cu circa 50%) a numărului contestațiilor. 

„Această creștere este determinată, pe de o parte, de sesiunile de informare, ghidurile și informațiile publicate, atât de ANSC cât și de societatea civila pentru ca agenții economici, care astfel au devenit mai informați. Pe de alta parte, indicatorul arată și carențele sistemului or, creșterea numărului contestațiilor nu arată o evoluție pozitivă”, explică experta.

La începutul acestui an am asistat și la un pas înapoi în reformarea achizițiilor publice din domeniul sănătății: la doar trei luni de la modificare, Legea privind achizițiile publice a fost modificată în regim de urgență prin angajarea răspunderii Guvernului față de Parlament. Astfel Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate (CAPCS) va efectua procedurile de achiziții publice de medicamente și dispozitive medicale în continuare prin intermediul SIA „Registrul de stat al achizițiilor publice”, după modelul din anul 2009. 

Trecerea la standardele UE privind achizițiile de medicamente a fost amânată pentru doi ani, fapt criticat de specialiști. 

Printre principalele încălcări ale autorităților contractante în domeniul achizițiilor publice se numără nerespectarea termenilor pentru încheierea contractelor (perioada în care operatorii economici pot contesta rezultatele procedurii de achiziție); nerespectarea termenilor de prezentare a dării de seamă la Agenția Achiziții Publice (AAP) și furnizarea datelor inexacte, contradictorii; necompletarea sau completarea defectuoasă sau discriminatorie a cerințelor obligatorii în anunț sau fișa de date a achiziției; neacordarea unor perioade rezonabile și suficiente pentru pregătirea ofertelor și altele. 

Totalurile anului 2018 

În anul 2018 autoritățile au realizat proceduri de achiziții publice în valoare totală de 10,51 miliarde lei, cu 1,9 miliarde lei mai mult decât 2017, ceea ce reprezintă o creștere de 22,11%, relevă un raport al AAP.

În pofida creșterii semnificative valoarea achizițiilor publice așa-și nu a ajuns la nivelul record din anul 2014, când a constituit 10,84 miliarde lei, sau 9,67% din PIB. În 2018 bunăoară cota achizițiilor în PIB a fost la un nivel de 5,5%, aproape de două ori mai mic decât în 2014.

Sursa: tender.gov.md

Jumătate din bani s-au dus la achiziții de lucrări

Datele AAP relevă că în 2018 în rezultatul procedurilor de achiziții publice de către autoritățile contractante au fost încheiate 25.327 contracte și acorduri adiționale, cu 2.694 mai multe decât în anul 2017. Analizând informația privind repartizarea achizițiilor publice după tipul obiectului de achiziție (bunuri/lucrări/servicii) realizate de autoritățile contractante în anul 2018, se observă că au fost procurate: 

- bunuri în valoare de 3.94 miliarde lei, ceea ce reprezintă 37,53% din volumul total de achiziții; 

- lucrări în valoare de 5,34 miliarde, ceea ce constituie 50,84% din volumul total de achiziții; 

- servicii în valoare de 1,22 miliarde lei, sau 11,63% din volumul total de achiziții publice. 

Dacă achizițiile de bunuri s-au diminuat cu aproape 60 de milioane lei, față de anul 2017, apoi cele de servicii s-au majorat cu peste 250 de milioane lei (creștere cu 26%), iar de lucrări – cu 1,58 miliarde lei, sau cu 42%.

Creșterea atât de spectaculoasă are și o explicație – finanțarea mai activă de la bugetul de stat sau cele locale a lucrărilor de reparație a drumurilor sau a unor instituții/clădiri.

Top cele mai grase contracte

Calculele efectuate de Mold-Street.com relevă că valoarea celor mai mari 10 contracte se ridică la 1,1 miliarde lei, sau aproape 10% din totalul achizițiilor publice, a primelor 50 de contracte – 3,06 miliarde lei, iar a celor mai mari 100 de contracte se ridică la 4,3 miliarde lei, sau 41% din total.

Cel mai mare contract, în valoare de aproape 193 milioane lei, a fost atribuit Universității de Stat de Medicină și Farmacie, pentru servicii educaționale. Locul doi este ocupat de o altă instituție de studii superioare - Universitate Tehnică – care a obținut cu un contract de 155,3 milioane lei, la fel pentru servicii educaționale. 

Urmează Dita Estfarm SRL (una dintre cele mai mari companii de pe piața farmaceutică cu afaceri de circa 1,8 miliarde lei) cu un contract de 127,4 milioane lei de livrare a medicamentelor necesare instituțiilor medico-sanitare publice (IMSP) pentru anul 2019 și Universitatea de Stat din Moldova – cu un contract de 108,6 milioane lei pentru servicii educaționale. Top 5 contracte este încheiat de Exfactor-Grup SRL cu un contract de 102 milioane lei pentru reabilitarea utilităților din centrul Chișinăului.

În top 10 intră și Rutador SRL cu două contracte de 88 și respectiv 81 milioane lei pentru lucrări de întreținere periodică și reparație curentă a drumurilor în raioanele Ungheni și Anenii Noi; Moldtelecom cu unul în valoare de 87,7 milioane lei pentru interconectarea Serviciului 112 cu rețeaua de telefonie; Badprim SRL – cu un contract de 80,5 milioane lei pentru lucrări de întreținere periodică și reparație curentă a drumurilor în raionul Hâncești și Drumuri Criuleni SA – cu un contract de 80,25 milioane lei pentru reabilitarea și modernizarea drumului regional L442 Strășeni-Voinova.

De notat că multe companii, în special din domeniul construcțiilor, precum Nouconst, Rutador, etc, au reușit anul trecut grație contractelor cu statul să își majoreze de 2-3 ori atât cifra de afaceri, cât și profitul. 

Top 20 de contracte de achiziții publice în 2018

Sursa: Mold-street.com în baza datelor Agenției Achiziții Publice

Jumătățile de măsuri, amânările și chiar mișcarea în sensul retro ridică semne de întrebare în privința sincerității autorităților privind reformarea sistemului de achiziții publice, care rămâne a fi mai mult o sursă de îmbogățire pentru un cerc restrâns de persoane decât un instrument eficient de realizare a politicii statului în sfera dezvoltării social-economice. 

Citiți și:

Experții au calculat cât ne costă corupția din achizițiile publice: circa trei miliarde lei pe an

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati