Scumpirea carburanților. Concurența se face în continuare în spatele panourilor cu prețuri

shadow
Marţi, 21.05.2019 07:42   1754
Scumpirea cu peste 5% a benzinei și motorinei de săptămâna trecută a generat multă vâlvă între automobiliști, politicieni, dar și autorități. Încercările de a combate astfel de situații în trecut au scos la iveală că piața și concurența reală sunt în continuare influențate puternic de înțelegeri ascunse.

Imediat după majorarea prețurilor la carburanți, multe voci au cerut o anchetă pe piață, măsuri administrative și sancționarea petroliștilor.

În condițiile unei economii de piață (spre care tindem) aplicarea de măsuri administrative și represive pentru a impune prețuri mai mici, fără o justificare economică, ar fi un act contraproductiv. Ba chiar dăunător concurenței. Pe de altă parte, nici lipsa de acțiune pentru a ține piața în albia reglementată nu este sănătoasă. 

Cine veghează piața petrolieră

Consiliul Concurenței a anunțat deja că s-a autosesizat în urma creșterii prețurilor la produsele petroliere și că este preocupat de faptul „că creșterile au avut loc în mod simultan la mai multe companii petroliere, ceea ce trezește îndoieli că acestea au acționat în mod independent”.

Astfel, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pentru a stabili dacă a existat o înțelegere de cartel, în cadrul căreia utilizează toate instrumentele prevăzute de Legea concurenței în vederea constatării unor înțelegeri de tip cartel. Potrivit autorității, la elucidarea cazului va conlucra cu alte instituții competente.

Menționăm că scumpirea carburanților vine la două luni de la o reducere a prețurilor și după intrarea în vigoare a noii metodologii de formare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, aprobate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Potrivit documentului, Agenția este cea care poate verifica corectitudinea stabilirii prețurilor și nu mai stabilește periodic prețurile plafon de comercializare cu amănuntul a carburanților. Altfel spus, ANRE este autoritatea care poate cel mai bine spune dacă scumpirea are o justificare economică.

În acest context chiar Viorel Moșneaga, membru al Plenului Consiliului Concurenței, susținea că odată cu aprobarea acestei metodologii, „sub nici o formă nu au fost extinse sau restrânse atribuțiile Consiliului Concurenței pe acest domeniu”.

„Mai mult decât atât, controlul asupra corectitudinii formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere rămâne a fi o sarcină a ANRE, în adresa căreia întreprinderile care desfășoară activitățile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat vor expedia calculele de formare a prețurilor ori de câte ori acestea vor fi modificate”, explică Moșneaga.

Totuși, el spune că piața produselor petroliere a fost și rămâne în atenția specială a Conciliului Concurenței, datorită specificului acesteia de a influența direct bunăstarea consumatorilor, precum și a impactului determinant asupra ritmului dezvoltării unor ramuri foarte importante ale economiei, cum ar fi transporturile și agricultura.

Concurența reală: în spatele panoului

Şi anterior autoritatea din domeniul concurenței, dar și ANRE au investigat cazuri de înțelegeri de tip cartel pe piața petrolieră.

Advertisement

Astfel fosta Agenție Națională pentru Protecția Concurenței (ANPC) a inițiat investigații a pieței produselor petroliere din anul 2007, constatând dificultăți în funcționarea ei. În 2010 ANPC a depistat mai multe semne care atestau coordonarea acțiunilor agenților economici în parte ce ține de fixarea prețurilor.

În februarie 2011 ANPC chiar a adoptat o decizie de sancționare a șapte mari companii petroliere (Lukoil, Petrom, Bemol, Rompetrol, Tirex, Valexchimp și Parstar Petrol), care în cumul dețineau mai mult de 75% de stațiile de alimentare cu carburanți, ele fiind învinuite pe coordonarea prețurilor la carburanți.

Amenda trecea de 2 milioane lei, dar așa-și nu a fost plătită de companiile petroliere, care au câștigat în instanțe procesul contra ANPC, fiind anulată decizia de sancționare. Motivul a fost argumentarea „subțire” a autorității și prevederile legale neclare la care se referea.

Mai mult! Într-un verdict de la finele anului 2011, Curtea Supreme de Justiție constata existența unor concluzii contradictorii în Hotărârea ANPC, „în care Agenția pe de o parte recunoaște existența unei concurențe reale între companiile petroliere, iar pe de altă parte sancționează acești agenți economici pentru limitarea concurenței pe piața comercializării cu amănuntul a benzinei”.

Instanța mai atesta precum că chiar ANPC afirmă în argumentările sale următoarele: „...deși agenții economici au afișate la panouri prețuri similare, în spatele panourilor există o concurență reală, intensă, care se manifestă prin aplicarea de către agenții economici, la comercializare, a unor prețuri diferite decât cele afișate la panou, ca rezultat al utilizării rabaturilor, discount-urilor, tichetelor”.

În anii următori atât Parlamentul, cât și Guvernul au intervenit direct sau indirect prin diverse măsuri pe piața petrolieră pentru a influența prețurile, doar că măsurile administrative nu au avut rezultatele scontate.

Anul trecut, o investigație Mold-Street.com / EuroPass a arătat că și peste 7 ani după ancheta autorității de concurență situația nu se schimbase prea mult, iar concurența reală este în spatele panourilor, prin politica de reduceri practicată de companii.

Astfel, cele mai mari rețele de benzinării oferă reduceri de preț de la 30-50 de bani la litru până la doi lei și ceva. Specialiștii spuneau că pe piață ar trebui să intervină Consiliul Concurenței, deoarece se practică concurența neloială.

Cota accizelor la carburanți a crescut de 4 ori 

Ceea ce s-a schimbat radical în ultimii 10-11 ani, a fost creșterea semnificativă a accizelor la produsele petroliere, care a început în 2008, pe timpul guvernului Greceanîi. Astfel în ultimii 10-11 ani cotele accizelor a crescut de 3-4 ori: la motorină – de la 500 lei în 2008 la 2.280 lei în 2019 și la benzină – de la 1.200 în 2008 la 5.414 lei în 2019.

Şi ele vor continua să crească, pentru că încă nu au ajuns la un nivel mediu european. Mai ales cele la motorină, care sunt de aproape trei ori mai mici decât în statele UE:

Evoluția cotelor accizei la benzină, motorină și GPL în anii 2008-2019, lei per tonă

Infografică de Mold-Street.com.

În concluzie putem menționa că economia țării noastre este deosebit de „sensibilă” la oscilațiile prețurilor la resursele energetice importate. Or noi importăm aproape 99% din necesarul de gaze, benzină, motorină, gaz petrolier lichefiat, cărbune, păcură etc., care asigură circa 95% din consumul intern de resurse energetice.

În aceste condiții este dificil de evitat fluctuații a prețurilor, dacă acestea depind în mare măsură de cele globale. Şi acest lucru a fost demonstrat de eșecul tentativelor anterioare ale autorităților de a ține sub control prețurile prin mecanismul de stabilire a unor prețuri plafon, aplicat timp de aproape doi ani și la care s-a renunțat.

Experții sugerează că imixiunea autorităților în formarea prețurilor, chiar și pentru produsele petroliere, trebuie să fie eliminată treptat cu liberalizarea totală a pieței date.

„Soluția este piață liberă, iar de monitorizarea ei trebuie să se ocupe Consiliul Concurenței. Ca în toate statele normale. Nicio metodologie, niciun calcul nu poate substitui o concurență sănătoasă pe piață”, susținea anterior Victor Parlicov, fost director general al ANRE.

Această soluție este corectă, desigur, cu condiția excluderii carențelor existente în legislație și a extinderii mediului concurențial. Or, autoritățile - prin favorizarea unor grupuri politice și financiare, prin permiterea de creare de benzinării duty-free sau alte măsuri - nu demonstrează că sunt gata să facă acest pas.

Citiți și:

Cum Ministerul Economiei face lobby pentru deschiderea de benzinării duty free 

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati