Nici stimulentele fiscale nu mai ajută economia

shadow
Luni, 13.05.2019 16:22   954
Pe fundalul unui volum redus de remiteri și cererii externe și interne mai slabe, creșterea economică în Republica Moldova va încetini în 2019-2021, ajungând sub valorile istorice, se arată într-o analiză a Băncii Mondiale.

Economiștii instituției susțin că măsurile expansioniste ale politicilor fiscale adoptate în 2018 – reducerea impozitelor, majorarea salariilor și transferurile publice – și creșterea continuă a activității de intermediere financiară vor sprijini creșterea în 2019.

Ce va rămâne după stimulentele fiscale

În același timp, creșterea mai redusă a remiterilor și inflația mai înaltă care va eroda venitul disponibil vor încetini creșterea până la 3,4%. Odată cu disiparea impactului stimulentelor fiscale după alegeri, încrederea consumatorilor și a mediului de afaceri, împreună cu continua normalizare a condițiilor financiare, vor susține consumul și investițiile private pe termen mediu.

Se prognozează că economia va crește cu 3,6% în 2020 și, odată cu consolidarea creșterii partenerilor comerciali principali, creșterea în Moldova va atinge 3,8% în 2021. În ceea ce privește oferta, industria și sectoarele necomercializabile vor fi cele mai dinamice, iar contribuția sectorului agricol, după trei ani de recolte record, se preconizează a fi marginală.

Politicile fiscale expansioniste adoptate înainte de alegeri, împreună cu prețuri mai mari la produsele agricole și ajustările prețurilor reglementate, vor accelera presiunile inflaționiste, determinând ieșirea inflației din coridorul de țintire în a doua jumătate a anului 2019.

Advertisement

Cu toate acestea, pe termen mediu se prognozează că poziția monetară va rămâne adecvată și că inflația prețurilor de consum va fluctua în cadrul coridorului de țintire. Drept consecință a scăderii impozitelor, majorării cheltuielilor sociale și a salariilor înainte de alegeri și a finanțării externe reduse, spațiul fiscal va fi constrâns.

Deficitul fiscal se va majora puternic

În 2019 deficitul fiscal se va majora puternic până la -2,7% din PIB din cauza ciclului electoral. Pe termen mediu, se preconizează că deficitul fiscal va fi mai mare decât media istorică, evidențiind astfel necesitatea unei gestiuni fiscale prudente. În pofida exporturilor relativ robuste datorate în principal extinderii activităților în zonele economice libere, se prognozează că deficitul de cont curent va crește constant, însă, ținând cont de încetinirea creșterii, va rămâne sub valorile istorice.

În condițiile reducerii nivelelor de productivitate, a finanțării externe reduse și a deficiențelor structurale existente, Moldova rămâne extrem de vulnerabilă în fața șocurilor. Incertitudinea politică și interesele individuale subminează agenda de reforme și procesul investițional.

Cota mare a statului în economie, împreună cu instituțiile slabe și provocările referitoare la guvernanță, inclusiv în sectorul financiar, prezintă riscuri adiționale. Condițiile meteorologice extreme ar putea afecta producția agricolă, influențând creșterea economică și ratele sărăciei.

Pe termen mediu, poziția fiscală s-ar putea deteriora din cauza ineficiențelor structurale ale cheltuielilor publice și a presiunilor mai mari ca rezultat al creșterii salariilor și cheltuielilor sociale în perioada electorală. Finanțarea deficitului ar putea fi de asemenea un risc pe termen mediu, întrucât se bazează într-o proporție considerabilă pe surse de finanțare externă care ar putea să nu se materializeze în perioada postelectorală dificilă, în special în cazul alegerilor anticipate.

Principalele provocări 

Ținând cont de o inflație prognozată mai mare, guvernul ar putea întâmpina dificultăți și costuri adiționale la finanțarea cheltuielilor planificate pe piața internă, existând riscul efectului de evicțiune a investițiilor private.

Principalele provocări pe termen lung pentru creșterea economică includ îmbătrânirea populației, fluxurile nete mari de emigrație, o creștere nesustenabilă, bazată pe consum care, la rândul său, e susținut de remiteri și nivelele reduse ale productivității. 



Oportunitati