Ziua muncii cu tot mai puțini oameni care muncesc – politici și cifre-cheie

shadow
Miercuri, 01.05.2019 13:28   1634
Astăzi Republica Moldova celebrează alături de alte state ale lumii Ziua Internațională a Muncii. Deși această zi nu mai are fastul și paradele din apogeul construcției lagărului socialist, aceasta rămâne una cu roșu în calendar.

Și motive de a prețui mai mult oamenii care mai muncesc în țară sunt destule, având în vedere că de la independență încoace parametrii pieței muncii au degradat continuu într-un context dominat de o tranziție perpetuă și lipsa unor instituții funcționale.

Populația ocupată scade în pofida promisiunilor politicienilor

Cifrele analizate de Mold-Street arată restrângerea semnificativă în timp a bazinului populației economic active, dar și numeroase disparități între Chișinău și restul țării, precum și între realitățile paralele de câștigare a existenței din mediul urban și cel rural.

Astfel, dacă în anul 2000 rata populației economic active se ridica la aproape 60 la sută (59,9%), indicatorul dat pentru anul 2018 indică o cifră de doar 43,3%. În cifre absolute, aceasta înseamnă o reducere a populației ocupate cu 262 mii persoane față de anul 2000, cu un efectiv total de 1.252 mii persoane înregistrați în anul 2018.

Factorii principali care au dus la o rată a populației ocupate net inferioare mediei din regiune pot fi sintetizați prin exodul populației active peste hotare, sporul natural negativ și îmbătrânirea populației, iar aceste procese au avut loc sub patronajul tuturor guvernărilor, indiferent de culoarea politică. În rezultat, presiunile cheltuielilor de ordin social asupra bugetului sunt în creștere, iar majorarea vârstei de pensionare prin care trece la moment Moldova este o dovadă clară a acestui fapt.

De altfel, Strategia națională privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017–2021 aprobată în anul 2017 menționează expres printre altele că deficitul de locuri de muncă de calitate, productivitatea joasă a muncii și veniturile mici, dezvoltarea economică nefavorabilă a mediului rural, tratarea discriminatorie a unor grupuri de populație pe piața muncii și capacitățile instituționale modeste „au amplificat sărăcia, au perpetuat excluziunea socială și au generat migrația externă de muncă ca o alternativă a șomajului și ocupării informale”.

Crește numărul persoanelor care produc doar pentru consum propriu

Deși în ultimii 5 ani per total numărul populației ocupate arată un trend aparent pozitiv, structura acesteia nu poate să nu dea semne de îngrijorare, întrucât indică asupra unui proces de scădere a ocupării formale în detrimentul populației din gospodăriile casnice reprezentat de persoane care produc doar pentru consumul familiei.

Astfel, în anul 2018 populația ocupată care relaționează sub diferite forme cu întreprinderi din sectorul formal constituia 824,7 mii persoane sau cu 40 mii mai puțin comparativ cu anul 2014. Pe de altă parte, numărul persoanelor din gospodăriile casnice care produc doar pentru consum propriu a crescut cu aproape 100 mii persoane (98,3 mii) până la 227,9 mii persoane.

Drept urmare, reducerea numărului de persoane din sectorul formal, a căror venituri sunt cele mai sustenabile și cu impact direct cel mai mare asupra bugetului public este nocivă pentru piața muncii ducând la limitarea potențialului de creare de valoare adăugată pentru economie.

Cât privește statistica numărului salariaților la sfârșit de an din perioada 2011-2017, cei mai mulți salariați au fost contabilizați la finele anului 2011 – 736 mii persoane, în timp ce minimul perioadei date a fost consemnat la sfârșitul anului 2016 – 715,5 mii persoane.

La finele anului 2017, numărul total de angajați era de 720,3 mii persoane, din care 58,1% (418,7 mii) activau în sectorul privat, în timp ce alți 41,9% (301,6 mii) activau în structuri cu formă de proprietate publică, fie că e vorba de funcționari, fie că vorbim despre personalul întreprinderilor de stat.

Advertisement

Chișinăul generează jumătate din locurile de muncă

Municipiul Chișinău generează aproape jumătate (48,1%) din locurile de muncă din economie, urmată de regiunea de Nord a țării cu 20,8% și Centru cu o pondere de 17,3% din total.

Numărul salariaților pe regiuni și forme de proprietate la 31 decembrie 2017

 

Sursa: calcule Mold-Street în baza datelor BNS

Extrem de interesant se prezintă și datele hărții dependenței de munca la stat. Astfel, dacă în mun. Chișinău doar 1 din 3 angajați este dependent de un loc de muncă asociat cu statul, iar în mun. Bălți 36%, restul revenind sectorului privat, în raionul Basarabeasca peste ¾ din angajați lucrează la stat (datorită nodului feroviar, în special), în timp ce în raioane precum Dubăsari, Șoldănești, Telenești, Ocnița sau Nisporeni aceste ponderi alternează între 60 și 70%.

Unde sectorul privat este mai dezvoltat și opoziția este mai puternică

În general, în timp se observă că acolo unde sectorul privat este mai dezvoltat, partidele aflate la guvernare au un scor electoral mai bun și vice-versa, acolo unde proporția celor care depind de stat e mai mare, respectiv și rezultatul electoral al partidelor care guvernează este mai mic.

Aceste disparități profunde arată și care sunt raioanele cel mai mult afectate de migrație. Totodată, rezultatele înalte ale municipiilor Chișinău și Bălți se explică și prin faptul că acestea ca poli principali de dezvoltare economică atrag o parte din forța de muncă din alte regiuni ale țării.

Un alt element important al pieței muncii este și nivelul de salarizare, iar cifrele arată de asemenea diferențe notabile. În condițiile în care în anul 2018 salariul mediu pe economie a constituit 6.446 lei, doar în municipiul Chișinău nivelul mediu depășește salariul mediu pe economie (+19,3% mai mare), în timp ce media salariului din mun. Bălți coincide cu media pe economie.

În rest, în toate celelalte regiuni ale țării salariul mediu este inferior salariului mediu pe țară, cele mai mici nivele fiind înregistrate în raionale Briceni și Dondușeni, unde câștigul salarial lunar acoperă doar 63,8% din media pe economie.

Aceste cifre arată pe de o parte că acolo unde capitalul privat predomină și câștigul mediu este mai mare, dar și explică scepticismul unei părți importante a populației în credibilitatea datelor atunci când este anunțat salariul mediu pe economie.

Ponderea salariului în structura veniturilor personal disponibile ale populației variază substanțial în funcție de mediul de reședință.

Astfel, dacă pentru populația din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat în 2018 veniturile populației în proporție de 55,6% și prestațiile sociale – 22,5%, pentru gospodăriile din mediul rural cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salarială – 31,0% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 24,6 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban, fapt care subliniază o dată în plus posibilitățile mai limitate din mediul rural, dar și expunerea mai mare la migrație a populației din mediul dat.

Pentru o mai bună guvernare a pieței muncii

Revenind la Strategia privind ocuparea forței de muncă menționată mai sus, putem puncta 10 elemente cheie desprinse din aceasta și anume:

1. Economia națională nu a generat locuri suficiente de muncă productive și de calitate, elasticitatea extrem de mică a creșterii ocupării raportată la creșterea economică este un exemplu în acest sens, cu alte cuvinte corelația dintre rata de creștere economică și crearea locurilor de muncă noi fiind mică;

2. Cadrul regulator restrictiv, accesul limitat la credite și surse de finanțare alternative, infrastructura de suport defectuoasă și lipsa forței de muncă calificate sunt printre obstacolele cu care se confruntă sectorul privat;

3. Creșterea ocupării în sectoarele economice cu bunuri necomercializabile și diminuarea acestora în sectoarele cu bunuri comercializabile demonstrează că motorul creșterii economice este consumul final, nu exportul net și activitatea investițională;

4. Economia Republicii Moldova oferă puține oportunități de angajare, încurajând astfel migrația forței de muncă;

5. Lipsa oportunităților productive de angajare motivează ocuparea informală, preponderent în activități agricole de subzistență. Creșterea ocupării în sectorul agricol, după o perioadă în care a descrescut, depășește acum pragul de 30%, asociată cu lipsa oportunităților de ocupare în sectoarele non-agricole;

6. Femeile tinere de la 25 până la 34 ani sunt cea mai numeroasă categorie printre cei care nu învață, nu muncesc și nici nu sunt încadrați în formare profesională din cauza dificultății de a concilia obligațiile de familie cu cele profesionale;

7. Migrația persoanelor tinere (25-34 de ani) este în creștere – 38,6% din numărul total de migranți;

8. Lipsa anticipării corecte a cererii pe piața muncii, precum și a corelării necesarului de calificări în vederea creșterii adaptabilității forței de muncă la cerințele pieței muncii și reducerea discrepanțelor dintre cererea și oferta de muncă;

9. Necorelarea pregătirii specialiștilor cu necesitățile pieței muncii generează dezechilibre pe piața muncii și deficit de ofertă a forței de muncă;

10. Diferențele privind nivelul bunăstării dintre cei săraci și bogați persistă. Nivelul sărăciei din mediul rural este de 7,5 ori mai mare decît în mediul urban. Sărăcia din mediul rural este determinată, în mare măsură, de lipsa oportunităților de angajare, precum și de nivelul înalt al ocupării în agricultură.

Mai adăugăm că obiectivul general al strategiei date este creșterea nivelului de ocupare formală bazată pe competitivitate economică, competențe și calificări adecvate, în condiții de dezvoltare durabilă și incluzivă, iar pentru aceasta au fost fixate 4 priorități și anume:

• Prioritatea 1. Crearea oportunităților de angajare formală, nondiscriminatorie și productivă
• Prioritatea 2. Dezvoltarea capitalului uman pentru șanse sporite de angajare
• Prioritatea 3. O mai bună guvernare a pieței muncii
• Prioritatea 4. Valorificarea potențialului migrației pentru dezvoltarea durabilă.
 

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati