Regimul de guvernare și sănătatea publică, care este legătura?
Acest fapt a fost comunicat de către cercetătorii de la Universitatea Stanford din SUA. Ei au ajuns la concluzie, printre altele, că tranziția de la un regim autocratic la unul democratic reduce rata de mortalitate cauzată de boli ne-infecțioase cu aproape 10%.
Rezultatele studiilor efectuate de către această instituție academică americană în 170 de țări arată că în statele care au trecut de la autocrație la democrație speranța de viață a persoanelor care aveau 15 ani la momentul când sunt documentate primele informații s-a majorat în medie cu 3%, timp de 10 ani. Autorii studiilor au analizat datele statistice și rapoartele medicale din perioada 1970-2015 în 21 de categorii de boli.
Potrivit revistei de știință Lancet, îmbunătățirea indicatorilor democratici în țările cu venituri mici și medii a determinat o reducere cu 9,64% a mortalității din boli cardio-vasculare, în ultimii 20 de ani. La capitolul boli non-transmisibile rata mortalității a scăzut cu 9,14%, la tuberculoza cu 8,93%, accidente rutiere cu 9,5%. Rezultate spectaculoase au fost constatate și în relația regimului de guvernare cu rata mortalității de cancer și HIV/SIDA.
Evoluția speranței de viață printre bolnavii de HIV/SIDA. Sursa: The Lancet
Democrația hrănește medicina
Autorii studiilor explică aceste schimbări prin faptul că un regim democratic atrage mai multă atenție sănătății publice și bunăstării populației, investind mai mult în medicină, infrastructura rutieră și alte servicii de utilitate publică.
”În țările cu regimuri democratice există o relaționare mai puternică între diverse grupuri sociale și guvern, fapt ce încurajează autoritățile să acționeze prompt la nevoile cetățenilor și să adapteze programele medicale la cerințele societății… în cazul regimurilor autocratice concurența politică este redusă și accesul la informație este limitat, iar acest lucru perturbează comunicarea inversă și încetinește reacția autorităților la necesitățile cetățenilor,” au menționat cercetătorii de la Stanford.
În opinia lor, alegerile democratice și răspunderea (responsabilizarea) autorităților garantează o atenție sporită articolelor aferente sănătății publice în timpul formării bugetului, care sunt tratate ca domenii prioritare.
Totodată regimurile autocratice sunt mai prietenoase corupției, iar corupția favorizează fraudele și risipa de bani publici. În astfel de condiții orice sistem de sănătate publică degradează și într-un final se prăbușește.
Schimbările înregistrate de rata mortalității în dependență de boli, în 20 de ani. Sursa: The Lancet
Excepții de la șablon
Deși îmbunătățirile în domeniul sănătății publice și medicinii sunt tipice societăților democratice, autorii au menționat că există și excepții de la șablon – acestea sunt China și Cuba. În cazul Chinei speranța de viață și rezistența la boli au crescut datorită investițiilor masive în sistemul medical după ascensiunea economică a țării în ultimii 20 de ani. Chiar și acolo, însă, cetățenii sunt mai liberi decât acum 30 de ani.
În Cuba speranța de viață observată la naștere, care a depășit nivelul anticipat cu 4-7 ani în anul 1970, a scăzut până la 3-5 ani în 2016.
”Stimularea formelor democratice de guvernare are drept efect îmbunătățirea stării sănătății generale a populației… A gândi altfel este ca și cum ai crede că drumurile stricate și infrastructura în proces de dezintegrare a țării depind exclusiv de soluțiile inginerești și accesul la materiale,” concluzionează autorii studiilor.
Cele mai bune sisteme de sănătate publică în anul 2018 au fost documentate în Finlanda, Norvegia, Suedia, Elveția, Canada, Danemarca, Germania, Țările de Jos, Australia și Marea Britanie – toate fiind țări cu regimuri democratice.