Dezvoltarea și modernizarea sistemului financiar trebuie să rămână o prioritate pe agenda următoarei guvernări, susțin economiștii de la Centrul Expert-Grup în noua ediție a Monitorului Financiar.

Alegerile parlamentare din 24 februarie a acestui an marchează finalizarea unui ciclu complet în dezvoltarea economică, socială și politică a țării. În același timp, acesta corespunde practic cu expirarea cadrului strategic de dezvoltare a țării stabilit de Strategia „Moldova 2020”, dar și cu aprobarea unor noi obiective pentru următorii 10 ani.

Reformele din sistemul financiar trebuie continuate

În opinia celor de la Expert-Grup, indiferent de culoarea politică care va predomina în următorul guvern, sistemul financiar trebuie să rămână un element central al planului de guvernare, cu priorități bazate atât pe punerea în practică a reformelor realizate până la moment, cât și pe cristalizarea unor noi direcții de dezvoltare și modernizare.

Potrivit economistului Dumitru Pîntea și coautor al noii ediții a Monitorului Financiar „condițiile actuale în care se găsește sistemul financiar oferă momentul oportun pentru continuarea reformelor în direcția dezvoltării și modernizării". 

"Astfel, spre deosebire de acum 10 ani, cea mai mare parte a sistemului este controlată de bănci sau grupuri financiare străine cu experiență vastă în ceea ce privește finanțele regionale sau chiar mondiale.

Totodată și poziția financiară a băncilor s-a îmbunătățit, acestea devenind mult mai bine capitalizate, suficient de lichide și în continuare profitabile. De altfel și condițiile macroeconomice prezintă o situație stabilă, cu o inflație în limitele coridorului țintit și dobânzi reduse la credite” a adăugat expertul.

Moldova rămâne în urma vecinilor la capitolul incluziune financiară

Pe lângă tendințele pozitive există însă și o serie de dificultăți, dintre care unele au geneza în perioada crizei bancare, consideră economistul de la Expert-Grup, Eugen Ghilețchi.

Printre acestea sunt excesul de lichiditate din sistemul bancar, sterilizarea căruia presupune costuri enorme pentru BNM, modificarea necoordonată a politicii fiscale etc.

"Pe fundalul unui nivel jos de educație financiară, Moldova rămâne în urma vecinilor la capitolul incluziune financiară, doar 44% din populație având un cont bancar. În schimb, asistăm la o creștere rapidă a sectoarelor de micro-finanțare și leasing. Fortificarea cadrului de protecție a consumatorilor este esențială pentru a preveni supra-îndatorarea populației”, a mai afirmat expertul.

În baza constrângerilor identificate, economiștii au venit cu o serie de recomandări de politici privind direcțiile de dezvoltare a sistemului financiar național. În primul rând, acestea țintesc sporirea capacității instituțiilor financiare de a răspunde cerințelor și așteptărilor mediului de afaceri, guvernului sau gospodăriilor casnice în ceea ce privește mobilizarea capitalului.

De asemenea, accentul este pus pe diminuarea economiei informale prin creșterea incluziunii financiare, perfecționarea sistemelor de plăți și creșterea nivelului de cunoștințe financiare ale populației. Nu în ultimul rând, sistemul financiar trebuie să devină o sursă solidă de protecție pentru consumatorii de servicii financiare, un factor de stabilitate pentru finanțele publice și generator de credibilitate pentru mediul internațional, conchid experții.

Potrivit Expert-Grup, direcțiile de modernizare a sistemului financiar trebuie ancorate în viziunea strategică de dezvoltare a țării și a societății pentru următorul deceniu stabilită de Strategia „Moldova 2030”.