Motivele şi efectele reale ale deciziei AAC de a interzice zborurile în UE pentru 11 companii

shadow
Luni, 15.04.2019 06:35   977
Anunţul Autorităţii Aeronautice Civile a Republicii Moldova (AAC) privind măsurile luate pentru asigurarea unui nivel maxim de siguranță a zborurilor şi de a interzice accesul în spaţiul aerian european pentru 11 operatorii ce nu sunt certificați de Agenția de Siguranță Aeriană Europeană ridică câteva semne de întrebare.

Deși mulţi ani la rând s-a raportat oficial despre succesele obţinute în implementarea normelor și standardelor internaționale din domeniul aviaţiei civile, autoritatea responsabilă pentru domeniu constată că doar două companii aeriene moldovenești - Air Moldova și Fly One din cele 15 ce deţineau certificate emise de Autoritate - sunt conforme „și asigură un nivel înalt de siguranță”.

Autoizolarea e preferată includerii în lista neagră

Expertul Oleg Tofilat, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, susţine într-o postare pe pagina sa de Facebook că interdicția decisă la șase ani după semnarea Acordului de Spațiu Aerian Comun înseamnă că „Moldova a degradat aproape până la nivelul de încredere a celor mai obscure administrații aeronautice din Africa sau Kyrgyzstan”.

„Pentru că dacă nu ne autoizolam benevol, cel mai probabil nimeream în lista neagră europeană. Înseamnă că am adus calitatea supravegherii siguranței aeriene la cel mai jos nivel posibil. Și asta în pofida unor bugete ultrageneroase pentru AAC. Și asta în pofida faptului că la AAC până azi lucrează mulți profesioniști veritabili”, susţine Tofilat.

Altfel spus, dacă Autoritatea nu lua măsuri acum, o sancționare din partea Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA) ar fi fost iminentă.

În schimb conducerea majorităţii companiilor pentru care AAC a introdus limitarea geografică, adică interzicerea operării zborurilor în spațiul aerian a Uniunii Europene, s-a arătat nedumerită de măsurile luate. Și asta pentru că ele nici nu efectuau zboruri în acest spațiu.

O decizie (necesară) care nu schimbă nimic

De exemplu Boris Cabac, directorul întreprinderii de stat Moldaeroservice, care prestează servicii pentru agenţii economici din agricultură şi silvicultură susţine că posibil e vorba de o eroare. „În spaţiul european noi nu zburăm. Ceva au încurcat acolo cei de la Autoritate. Moldaeroservice efectuează zboruri doar pe teritoriul Moldovei. Noi de 10 ani nu mai efectuăm zboruri în alte state”, a afirmat directorul.

Eugen Zagrebelnîi, directorul comercial al companiei Valan ICC SRL spune că atât în trecut, cât şi în prezent pentru a primi dreptul de a efectua zboruri comerciale în spațiul UE este necesară obținerea autorizării doar de la ei.

„Documentul emis de AAC nu schimbă cu nimic politica companiilor care nu zburau în acest spaţiu. Noi de, exemplu, nu efectuam astfel de zboruri şi respectiv nu ne afectează în niciun fel. Ei (AAC n.r.) se referă la companiile care efectuau astfel de curse avia şi ele încă o dată au fost atenţionate că pentru a avea acces în spaţiul aerian european e nevoie de a obţine autorizarea de la agenţia specializată din UE”, a afirmat Eugen Zagrebelnîi.

În acelaşi timp, managerul de la Valan a menţionat că documentul nu a fost emis pur întâmplător şi el face parte din acordurile Republicii Moldova cu UE.

Surse de la Tandem-Aero SRL, companie ce efectuează zboruri pe cursa Chişinău - Tel-Aviv, ne-au declarat că pentru ei este o surpriză includerea în această listă, iar efectul acesteia este unul practic nul. „Noi nu am efectuat zboruri în spaţiul european. Pentru asta trebuie oricum să obţii un certificat special de la autorităţile specializate din statele UE. Lista nu schimbă cu nimic situaţia”, a afirmat angajatul de la Tandem-Aero.

Şi reprezentanţii de la MEGAviation SRL susţin că decizia respectivă, ce ar fi adoptată după un audit a situaţiei din domeniu din partea structurilor specializate din Uniunea Europeană, nu afectează compania, deoarece ea îşi desfăşoară activitatea în alte state decât UE.

Advertisement

„E o măsură şi contra acelor companii care chiar dacă nu efectuau zboruri regulate, ci doar ocazionale, adică charter, să nu încerce să intre în acest spaţiu fără autorizare”, a precizat sursa.

Şi mai curioasă e situaţia în cazul companiei Diplomat-Air SRL, care în pofida denumirii se ocupă cu prestarea de servicii agrochimice şi de instruire a personalului din aviaţie în Moldova.

Administraţia companiei susţine că pe lângă faptul că nu au zburat în spaţiul UE, nici nu a mai prelungit certificatul ce permite efectuarea de zboruri comerciale în Moldova, ocupându-se doar cu cele de instruire. „De vină este situaţia economică din ţară şi companiile din agricultură care nu mai solicită serviciile noastre”, a declarat un manager de acolo.

Citiţi şi:

Companii aeriene din Moldova implicate în transport de militari şi arme în Libia, sancționate  

Menţionăm că în afară de cele 11 companii, alte două - Terra Avia și Fly Pro SRL - au rămas fără certificate de operator aerian, iar companiei Oscar Jet SRL i-a fost interzisă exploatarea singurei aeronave din dotare.

Și Air Moldova cu „păcate” la capitolul siguranță 

Explicaţia acestor măsuri luate de Autoritatea Aeronautică o găsim într-un raport, de la finele anului trecut, al Comisiei Europene care face referință la transportatorii aerieni din afara spaţiului UE cu interdicția de exploatare sau supuși unor restricții operaționale pe teritoriul UE.

Documentul conține detalii despre o serie de deficienţe de securitate în domeniul aviaţiei şi la unii operatori din țara noastră, cât şi despre discuţiile la acest subiect între structurile UE şi cele ale Republicii Moldova.

În act se menţionează că pe 27 septembrie 2018 Comisia a informat Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova cu privire la anumite preocupări în materie de siguranță legate de transportatorii aerieni certificați de AAC. În același timp, Comisia a notificat AAC cu privire la lansarea unor consultări la acest subiect.

„Pe baza informațiilor disponibile în prezent, inclusiv pe baza evaluării AESA pentru acordarea autorizației de TCO, pe baza inspecțiilor la platformă efectuate de statele membre în cadrul programului SAFA (Evaluare Siguranței Aeronavelor Străine - Safety Assessment of Foreign Aircraft – „SAFA” n.r.) și pe baza informațiilor furnizate de AAC, Comisia consideră că AAC ar trebui să-și dezvolte în continuare capacitatea de inspecție în ceea ce privește transportatorii aerieni în cazul cărora are responsabilități în materie de certificare și supraveghere”, se arată în document.

Pe 29 octombrie 2018 - la doar câteva zile după ce la AAC a fost numit un nou şef, în locul lui Radu Bezniuc - Comisia, AESA, AAC și reprezentanți ai Air Moldova au participat la o ședință tehnică, în cursul căreia au fost discutate și informații inclusiv cu privire „la consolidarea capacității sale în materie de supraveghere”.

Citiţi şi:

Guvernul a mai vândut o mare întreprindere de stat

În document se spune că în cazul companiei Air Moldova (privatizată la începutul lunii octombrie 2018 în condiţii dubioase) au fost analizate informații şi despre „presupusa lipsă a unei culturi adecvate în materie de siguranță în cadrul societății care au fost exprimate având în vedere anumite constatări SAFA”.

Pentru a identifica soluții la deficiențele în materie de siguranță, Comisia a invitat AAC și transportatorii aerieni Air Moldova și Aerotranscargo la o audiere în cadrul Comitetului pentru Siguranța Aeriană.

Misiune de evaluare a situaţiei din domeniul aviaţiei

La audierile din 13 noiembrie 2018, AAC a furnizat informații cu privire la cadrul juridic din sectorul aviației civile din Moldova și la evoluțiile sale viitoare, inclusiv privind punerea în aplicare a „Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele sale membre și Republica Moldova”.

Se raporta că în 2018 au fost transpuse în legislația națională din Moldova paisprezece acte legislative ale UE, iar încă șaptesprezece sunt planificate pentru transpunere în cursul anului 2019.

În cursul audierii, AAC s-a angajat să informeze permanent Comisia cu privire la activitățile sale de supraveghere și la acțiunile întreprinse pentru a îmbunătăți siguranța aviației şi a dat acordul pentru o vizită de evaluare la fața locului care „se va concentra asupra AAC și asupra anumitor transportatori aerieni din Moldova”.

Deși este clar că acestea vor trebui soluționate, neajunsurile și problemele identificate nu erau suficiente la finele anului trecut să justifice includerea transportatorilor aerieni din Moldova în lista neagră a UE.

Primul şi singurul raport privind siguranţa zborurilor

Acum că există decizia Autorităţii, apare întrebarea dacă nu cumva AAC a încercat în acest fel să evite un astfel de scenariu negativ.

Mai adăugăm că singurul raport anual al privind siguranța zborurilor elaborat şi făcut public de AAC este pentru anul 2018 şi a fost publicat 10 zile în urmă.

În document se afirmă că în 2018 în domeniul aviaţiei civile nu au fost identificate riscuri inacceptabile şi/sau majore. 

Totodată menţionăm că prima şi singura ediție a Programului de Stat al Siguranței Zborurilor a Republicii Moldova a fost publicată încă 12 ani în urmă, în mai 2007, doar în limba rusă, şi abia acum se lucrează la elaborarea unei ediții noi a acestui program.

Citiţi şi:

Cele mai grave accidente aviatice cu implicarea unor companii din Moldova

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati