Ministerul Finanțelor despre reforma fiscală, venituri și riscul de a rămâne fără finanțare

shadow
Miercuri, 24.04.2019 08:00   5650
Mold-Street.com a formulat mai multe întrebări pentru Ministerul Finanțelor privind rezultatele reformei fiscale, ale așa zisei ”amnistii fiscale”, situația din domeniul veniturilor bugetare, riscurile de a rămâne fără finanțare externă și planurile de a ajusta cotele la unele taxe și impozite, în special a TVA.

A trecut deja jumătate de an de implementare a reformei fiscale și pot fi făcute anumite totaluri. Care ar fi principalele succese și care ar fi principalele insuccese, dacă sunt?

La moment este prematur și dificil de realizat o analiză de ansamblu și de a conchide efectele reformei fiscale, cu atît mai mult în perioada electorală, aceasta din urmă fiind la fel un factor determinant pentru evoluția încasărilor din impozite și taxe. Efectele reformei fiscale vor fi resimțite pe deplin pe termen mediu și lung.

La aceasta menționăm că Ministerul Finanțelor monitorizează zilnic evoluția încasărilor, inclusiv prin prisma reformei fiscale, iar datele privind executarea bugetului demonstrează că pierderile bugetare din urma reformei fiscale sunt cu mult mai mici decît cele scontate și reflectate în bugetul pentru anul 2019. 

Menționam că impactul reformei fiscale a fost estimat și inclus în bugetul anului 2019, fiind utilizată cea mai prudentă metodă de estimare, prin care nu s-a luat în calcul eventuale diminuări a fenomenului extrem de nociv societății - salarii "în plic”.

De fapt, în contextul multor speculații, precizăm că Ministerul Finanțelor, tradițional, a avut mereu o abordare prudentă în partea ce ține de veniturile bugetare, pe alocuri chiar foarte pronunțată. 

Astfel, analiza comparativă a fondului de salarizare din care au fost achitate contribuții de asigurări sociale obligatorii (în continuare fond de salarizare) pentru trim.I a anului 2019 și trim.I a anului 2018 demonstrează următoarele concluzii:

- Fondul de salarizare a crescut cu 1,968 mlrd. lei (de la 10,265 mlrd. lei pînă la 12,233 mlrd. lei), sau cu 19,2%;

- Fondul de salarizare în sectorul public a crescut cu 0,595 mlrd. lei (de la 2,542 mlrd. lei pînă la 3,137 mlrd. lei), sau cu 23,4%. Cifre importante pentru cei care speculează pe seama creșterii neînsemnate a salariilor în sectorul bugetar (Media ultimilor 3 ani se cifrează la 9,53% creștere);

- Fondul de salarizare în sectorul privat a crescut cu 1,373 mlrd. lei (de la 9,096 mlrd. lei pînă la 7,723 mlrd. lei), sau cu 17,8%. (Media ultimilor 3 ani se cifrează la 11,88% creștere);

- Mărimea creșterii peste media ultimilor 3 ani reprezintă efectul reformei fiscale asupra fondului de salarizare, și în special asupra fenomenului salariilor în "plic”. Astfel, prin simple calcule matematice ajungem la o creștere a fondului de remunerare în sectorul privat peste limitele normale de 456 mil. lei, în proiecție anuală aproximativ 2 mlrd. lei;

- Încasări suplimentare directe, fără a fi luate în considerare efectele indirecte (consum, profit, etc):

1. BASS (Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat n.r.) = 480 mil. lei
2. FAOAM (Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală n.r.) = 180 mil. lei
3. Impozit pe venitul persoanelor fizice = 160 mil. lei (la o rată efectivă de 8%)
TOTAL = 820 mil. lei.


- În cel mai pesimist scenariu, avem o scoatere a salariilor în "plic” în circuitul legal de aproximativ 2 mlrd.

Advertisement

lei sau 6% raportat la fondul de salarizare în sectorul privat.

- Impactul de aproximativ 2,6 mlrd. lei anual inclus în buget va fi injectat economiei (investiții, profit, consum, etc.), beneficiari finali fiind contribuabili onești.

În același timp scontăm pe o diminuare mai accentuată a fenomenului achitării salariilor în "plic” odată cu existența ieșirea din campania electorală precum și aplicarea măsurilor de administrare și conformare fiscală.

S-a făcut vreo evaluare și există vre-un proiect sau o necesitate de a modifica ceva în aceste documente? Ce anume?

O evaluare amplă nu a fost realizată luînd în considerație termenul relativ scurt din momentul intrării în vigoare a noilor cote. În același timp, monitorizăm constant evoluția încasărilor pentru a fi la curent și a înțelege care este starea de spirit în rîndul contribuabililor și dacă aceștia au perceput semnalul Guvernului de a diminua din presiunea fiscală pentru a le impulsiona activitatea economică, concomitent cu conformarea fiscală.

Declararea voluntară a bunurilor și sursele financiare s-a finalizat pe 1 martie 2019. Care sunt rezultatele aceste măsuri? Ne puteți da câteva cifre, inclusiv numărul de persoane și cîți bani sau active au fost declarate și ce venituri a încasat bugetul?

Din păcate, suntem constrînși de prevederile art.16 alin.(9) din Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscal nr. 180/2018 de a prezenta informații la subiectul în cauză.

Utilizăm cuvîntul "din păcate” pentru că în cazul posibilității prezentării acestora toate speculaților a zeci și sute de experți naționali și internaționali se demonstrau a fi nule. Valoarea totală declarată se cifrează la cîteva milioane de lei.

Stimularea fiscală prevedea anularea majorărilor de întârziere și a amenzilor neachitate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondul asigurării obligatorii de asistență medicală, inclusiv cele incluse în evidența specială. Câți agenți economici s-au folosit de această posibilitate și care e suma datoriilor achitate și care este valoarea restanțelor anulată?

Din informațiile pasibile a fi prezentate la moment comunicăm că suma total anulată a fost de 194 milioane lei, dintre care 6,7 milioane lei sunt majorările de întîrziere și amenzi a FAOAM, iar 187,4 milioane lei sunt cele legate de Bugetul de Stat.

Unele forțe politice susțin că bugetul pentru anul 2019 este unul nerealist, veniturile fiind supraestimate cu 2,5 miliarde de lei și fără o finanțare externă, există pericol ca în a doua jumătate a anului, mai multe cheltuieli, inclusiv plăți către populație, să nu poate fi efectuate. Există un astfel de risc?

Anumite structuri politice au afirmat aceiași situație despre anul bugetar 2018, atunci cînd a fost suspendată o parte din finanțarea externă. Este cert faptul că finanțarea externă este importantă și uneori necesară pentru o economie, însă putem afirma cu certitudine faptul că Republica Moldova a depășit etapa în care se afla totalmente dependentă de această sursă de finanțare. La moment marea majoritate a cheltuielilor este acoperită de către impozitele și taxele acumulate la buget, ceea ce este și firesc.

Referitor la venituri supraestimate, considerăm că răspunsul la prima întrebare demonstrează abordare prudențială în estimările Ministerului Finanțelor. Totuși, nu putem afirma despre suspendarea finanțării totale. Există surse de finanțare externă de la partenerii de dezvoltare care la moment se derulează în regim normal.

Cu toate acestea, depunem eforturile necesare pentru ca partenerii externi să aibă certitudinea că reformele pe care le-am asumat vor fi duse la bun sfârșit. Respectiv pe acest plan în anul 2019 nu vedem riscuri majore.

Totuși, este important să asigurăm funcționalitatea Guvernului pentru ca să purcedem nemijlocit la discuții cu partenerii externi. Cel mai important risc asupra proceselor bugetar-fiscale pe care orice Minister de Finanțe nu și-l dorește materializat sunt incertitudinile și crizele politice.

În cazul în care finanțarea externă planificată nu va fi obținută, ce măsuri ar putea fi luate pentru a evita probleme financiare?

La moment, analizînd evoluția încasărilor din impozite și taxe, care este una pozitivă, contăm pe un surplus de venituri din impozite și taxe, fapt materializat în anul 2018.

În martie a fost vizibilă o scădere a veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Care ar fi explicația acestei evoluții?

Cauza principală a scăderii ritmului de creștere în luna martie se datorează impozitului pe venit al persoanelor juridice. Astfel, pe fonul unor creșteri considerabile (cu 40%) în anul 2018 trimestrul I față de 2017 trimestrul I, este practic imposibil să menții în anul 2019 același trend.

De asemenea, anul 2018 a fost unul favorabil prin prisma unor venituri impozabile mari în sectorul energetic, acestea din urmă fiind practic lipsă în anul 2019.

În mediul de afaceri circulă informația că Ministerul Finanțelor și Guvernul ar examina posibilitatea majorării cotei TVA la majoritatea mărfurilor de la nivelul actual de 20%, la 22% și chiar 24%. Pe cât de reale sunt aceste temeri?

Examinarea unor asemenea scenarii este o responsabilitate a Ministerului Finanțelor. Cunoaștem în același timp că mediul de afaceri discută despre faptul că se analizează oportunitatea de diminuare în continuare a presiunii fiscale asupra plăților salariale.

Este important de accentuat faptul că măsurile de rebalansare a cotelor, majorare sau diminuare trebuie mereu să fie însoțite de analize complexe cu asumarea riscurilor impuse. Însă, în contextul actual un asemenea scenariu nu își are premisele necesare.



Oportunitati