Fără usturoi moldovenesc. Cum firmele din Moldova valorifică cotele de export pe piața UE

shadow
Miercuri, 13.02.2019 07:10   1808
După semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, agenții economici din Republica Moldova au început să beneficieze de scutiri anuale de taxe pentru contigentele tarifare la exportul unor anumite tipuri de mărfuri.

Astfel începând cu 1 septembrie 2014, fructele și legumele precum merele, prunele, strugurii de masă, roșiile și usturoiul, dar și sucul de struguri - au acces pe piața europeană în regim „duty-free”, adică, fără achitarea taxelor vamale (în acest sens, nu sunt aplicate nici componenta ad valorem, și nici criteriul prețului de intrare), susțin autoritățile. 

În UE am exportat doar 1.900 tone de mere și nici-un usturoi

E adevărat că au fost negociate anumite contingente (cantități), care sunt disponibile anual, doar că majoritatea acestora nu sunt valorificate de agenții economici, din varii motive. În același timp autoritățile tot fac promisiuni că vor solicita majorarea acestor volume.

Datele oficiale relevă că în anul 2018 doar în cazul a unui singur tip de marfă din cele șase, volumele au fost valorificate integral - strugurii de masă - 10.000 tone din 10.000 tone au ajuns pe piața UE, fără taxe. 

La prune proaspete cota de 10.000 de tone a fost valorificată în proporție de 99% (9.881 de tone).

La restul deloc, s-au maximum 5%. De exemplu din cota de 40.000 de tone de mere proaspete, s-a reușit exportul a doar 1.859 tone, ceea ce este mai puțin de 5% din contingent și doar 0,3% din toată recolta de mere din Moldova.

Şi aceasta în condițiile în care în 2018 a fost o recoltă de circa 600.000 de tone de mere și mulți agricultori nu aveau unde își vinde marfa. 

Iurie Fală, director executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Moldova explică acest paradox prin faptul că și în țările Uniunii Europene (în special Polonia) s-au înregistrat recolte bogate de mere, dar și de prune (România).

În cazul cotei de 2.000 de tone de tomate, apoi s-a reușit exportul doar a 40 de tone. Aici însă se atestă un deficit de roșii și pe piața internă, iar producătorii de sucuri și conserve susțin că sunt nevoiți să importe tomate pentru a le folosi în procesul de producere.

Cât despre celelalte două poziții (usturoi și suc de struguri), contingentele de 220 de tone și respectiv 500 tone, acestea au rămas nevalorificate. În cazul usturoiului este clar de ce, or și pe piața internă domină cel importat din China și alte state.

Cotele la cereale depășite de 3-5 ori

Mult mai bună este situația la exportul pe piața UE a unor produse agricole, în special cereale prin utilizarea așa-zisului mecanism de prevenire a eludării.

Astfel la categoria grâu, făina și aglomerate sub formă de pelete s-au exportat 381.338 tone (de cinci ori mai mult decât prevede cota stabilită la 75.000 tone); la porumb, făina și aglomerate sub formă de pelete – 456.809 tone (351% din totalul de 130.000 tone); la orz, făina și aglomerate sub formă de pelete – 59.394 tone (85% din totalul de 70.000 tone), iar la cereale prelucrate – 9.697 tone (388% din totalul de 2.500 tone.)

Totodată, zahăr a fost exportat în proporție de 75% (27.907 tone din totalul cotei de 37.400 tone), iar porumb zaharat - de 305% (4.570 tone din totalul de 1.500 tone).

Advertisement

Ce importăm fără taxe din UE 

Cât despre valorificarea în anul 2018 a concesiilor tarifare acordate de autoritățile de la Chișinău la importul de mărfuri din UE, aici se atestă o valorificare aproape totală: la carne de porc – 100% din totalul de 4.000 tone; la carne de pasăre – 100% din totalul de 4.000 tone; la produse lactate – 100% din totalul de o mie de tone; la produse procesate din carne – 100% din totalul de 1.700 tone; la zahăr - 100% din totalul de 5.400 tone, iar la produse din zahăr – 309 tone (48,3% din totalul de 640 tone).

Datele mai arată că în anul 2018, 1.672 de companii din Moldova au exportat în UE, reprezentând astfel peste 70% din numărul total de companiile exportatoare.

Topul țărilor în care companiile autohtone realizează activități de export este condus detașat de România (1.066 companii), urmată de Germania (258), Italia (253), Polonia (190) și Bulgaria (130).

Majorarea contingentelor tarifare la materie primă

Cu toate că multe dintre contingentele tarifare pentru produsele exportate în UE nu sunt valorificate pe deplin de producătorii autohtoni, de câțiva ani autoritățile moldovenești solicită partenerilor europeni examinarea posibilității majorării acestora.

Principalul argument este faptul că datorită suportului constant acordat de UE și evoluțiilor structurale, care au avut loc în ultimii ani în domeniul agricol, a crescut considerabil potențialul de export al țării noastre la anumite categorii de mărfuri.

Astfel la finele anului trecut, Republica Moldova a solicitat majorarea contingentelor tarifare la struguri de masă proaspeți până la 25.000 tone, prune proaspete – 20.000 tone, iar la cireșe – 2.000 tone.

În plus s-a solicitat mărirea contingentelor și la produsele care fac obiectul mecanismului împotriva eludării: grâu – de la 75.000 tone la 250.000 tone, orz – de la 70.000 tone la 100.000 tone, porumb – de la 130.000 tone la 250.000 tone, zahăr – de la 37.400 la 50.000 tone, iar la cereale prelucrate (alcool) – de la 2.500 la 15.000 tone etc.

Moldova, o sursă de materie primă

Astfel se poate de constatat că în loc să caute posibilități de procesare a acestor produse în Moldova, autoritățile susțin transformarea țării noastre într-o sursă de materie primă.

De altfel reprezentanții UE au promis că solicitările autorităților de la Chișinău vor fi examinate, reieșind din evoluțiile pe piața comunitară și soluționate în favoarea producătorilor naționali, dar au atras și ei atenția la structura acestor exporturi.

Într-o declarație a grupurilor de consultări interne dintre Republica Moldova și UE dedicate comerțului și dezvoltării durabile se precizează că "deși ZLSAC creează oportunități pentru producătorii moldoveni, structura exporturilor denotă o dependență majoră de sectoarele economiei bazate pe utilizarea extensivă a forței de muncă (agricultură, textile etc.)".

În plus reprezentanții UE indicau că solicitările părții moldovenești ridică anumite semne de întrebare în condițiile în care "se atestă o lipsă de capacități de producție necesare pentru a atinge cotele la exportul de orz, porumb, zahăr și porumb zaharat, pentru a face uz în mod deplin de oportunitățile mecanismului de prevenire a eludării".

Mai adăugăm că un studiu realizat de economiștii Adrian Lupușor și Vadim Gumene, privind impactul economic după 4 ani de implementare a Acordului de Asociere RM-UE, relevă că acesta a avut și are un efect pozitiv asupra exporturilor de agroalimentare.

Astfel efectul net al DCFTA pentru exporturile de agroalimentare este estimat la circa 240 milioane dolari. Totodată estimările experților relevă că exporturile de agroalimentare în UE ar fi avut o dinamică mult mai scăzută, dacă Moldova nu constituia DCFTA cu UE.

"DCFTA a permis exporturilor de agroalimentare să-și revină mult mai ușor după seceta din 2015 și să valorifice mai bine oportunitățile creșterii economice din UE în perioada 2016 și 2017", constată cei doi experți.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati