De la alegerile parlamentare la Acordul cu FMI: Top 5 provocări economice pentru anul 2019

shadow
Miercuri, 02.01.2019 11:04   1221
Anul 2019 va fi marcat de alegerile parlamentare și locale, care ar putea destabiliza sistemul de finanțe publice din cauza multiplelor politici electorale cu impact bugetar negativ inițiate în 2018, atât la nivel central (ex: proiectele infrastructurale), cât și local (ex: reforma fiscală), se arată într-o analiză Expert-Grup.

Centrul Expert-Grup a elaborat Top 5 provocări economice pentru anul 2019.

1. Finalizarea Acordului dintre Republica Moldova și FMI

În anul 2019 expiră Acordul cu FMI de susținere și monitorizare a reformelor economice și financiare. Demarat la sfârșitul anului 2016, acesta reprezintă în continuare principala ancoră a guvernării, atât în contextul angajamentelor de a consolida stabilitatea economică și financiară, cât și în ceea ce privește dialogul cu partenerii externi.

Până la moment, acțiunile de reforme nu s-au abătut semnificativ de la programul agreat, fapt confirmat de aprecierile pozitive din cadrul misiunilor de evaluare și de debursările permanente. Astfel, reabilitarea sistemului bancar, stabilitatea finanțelor publice sau menținerea unui nivelul redus de creștere a prețurile sunt realizările cel mai des menționate. Cu toate acestea, o serie de restanțe s-au acumulat în același timp cu manifestarea unor noi riscuri.

De asemenea, obiectivele atinse încă nu sunt pe deplin ireversibile, fapt ce determină acumularea de noi riscuri, printre care diminuarea rolului sistemului bancar în finanțarea economiei, degradarea mediului concurențial sau instabilitatea sectorului energetic în condițiile în care transparența și guvernanța nu sunt pe deplin asigurate.

Finalizarea Acordului cu FMI devine cu atât mai preocupantă cu cât, nu de puține ori, guvernarea a demonstrat dorința de a trece dincolo de angajamentele asumate. Astfel, chiar dacă se preconiza ca orice reformă cu impact asupra mediului economic și financiar să fie coordonate cu reprezentanții Fondului, totuși guvernarea a votat o serie de inițiative care ar putea submina capacitatea băncilor de a preveni accederea banilor de proveniență dubioasă. Cel mai elocvent exemplu rămâne a fi „amnistia de capital” care nu se înscrie în logica dezvoltării sistemului financiar și nici în contextul implementării noii legislații de prevenire și combatere a spălării banilor.

Drept urmare, finalizarea Acordului cu FMI și implicit a monitorizării politicilor, rămâne una din principalele provocări și îngrijorări pentru anul următor. Experiența anilor 2012 - 2015 denotă că o situație fără un Acord cu FMI, corelată cu criză politică, este o combinație periculoasă pentru economia și securitatea țării, or perioada următoare nu se prezintă a fi diferită ținând cont că în câteva luni urmează alegerile parlamentare iar recuperarea banilor fraudați nu avansează.

2. Menținerea stabilității finanțelor publice în an electoral

Dinamica pozitivă privind finanțele publice din acest an poate fi temporară, fiind identificate o serie de riscuri pentru 2019. Prin schimbările de politică fiscală și noile angajamente bugetare făcute înainte de alegeri, Guvernul și-a șubrezit pozițiile financiare pentru următorul an. În 2018 Guvernul a adoptat un pachet de reforme fiscale și instituționale cu impact negativ asupra veniturilor pe termen scurt (chiar dacă impactul net este pozitiv pe termen mediu și lung), asumându-și și noi obligații de cheltuieli cu efect imediat. Ele nu vor avea un impact negativ major în 2018, dar situația ar putea fi diferită în 2019.

Advertisement

Accentuarea dezechilibrelor fiscale, pe fundalul diminuării asistenței externe, ar putea crește nivelul de îndatorare a statului. Materializarea temerilor privind ratarea asistenței externe, dar și neîncasarea veniturilor planificate din impozite și taxe va duce la accesarea de către Guvern a împrumuturilor adiționale de pe piața internă sau chiar posibilitatea majorării anumitor impozite (inclusiv TVA). Conform proiecțiilor noastre, deficitul bugetar în 2019 se va încadra între 3200 mil. MDL (1,5% din PIB în scenariul optimist) și 6300 mil. MDL (3% din PIB în scenariul pesimist). Mai mult decât atât, nu excludem posibilitatea că obiectivele politice ar putea aduce corecții esențiale la acest model, fiind posibile și deficite care ar depăși 4,0-5,0% din PIB.

3. Continuarea implementării sistemului electronic de achiziții publice

În ultimii ani au fost făcuți pași importanți pentru implementarea unui sistem electronic de achiziții publice, dar continuarea procesului rămâne incert. Începând cu anul 2017 în Republica Moldova cu asistența BERD a început implementarea sistemului electronic de achizții publice. În anul 2018 acest sistem, întitulat MTender, a devenit obligatoriu pentru utilizare de către toate autoritățile contractante.

Avantajele principale ale acestuia țin de transparența maximă pentru toți actorii implicați în achiziții, flexibilitatea pentru mediul de afaceri și disponibilitatea instrumentarului analitic și de evidență pentru autoritățile de control. Cu toate acestea, există riscuri de sistare a reformei. Riscurile principale sunt legate de rezistența mai multor autorități contractante de a utiliza MTender din cauza unor deficiențe tehnice și lacune juridice. Această rezistență din partea autorităților contractante poate să fie utilizată ca motiv de anumite grupuri de interes pentru a promova ideea de a renunța la sistemul MTender.

Pentru a rezolva problemele apărute în procesul de implementare este imperativ ca autoritățile responsabile (Ministerul Finanțelor și Agenția Achiziții Publice) împreună cu platformele acreditate să amplifice efortul de soluționare a problemelor tehnice, dar și să ofere asistență tehnică autorităților contractante. De asemenea, pentru a facilita implementarea sistemului electronic este necesar să fie ajustat cadrul normativ existent în domeniul de achiziții publice la cerințele MTender cât mai curând posibil.

4. Inițierea procesului de extindere din partea Ucrainei a Complexului Hidroenergetic Nistrean

În data de 12 noiembrie 2018, Ambasada Ucrainei la Chișinău a informat Guvernul Republicii Moldova despre intenția companiei ucrainene Ukrhidroenergo SA de a construi 3 turbine la Complexul Hidroenergetic Nistrean. Studiul de impact elaborat la momentul proiectării au scos în evidență consecințele catastrofale ale dării în exploatare a Complexului Energetic.

De asemenea, în prima fază, după darea în exploatare a barajului, debitul râului Nistru a scăzut astfel încât prizele de apă de la Chișinău și Odessa au ajuns în afara linei critice. Drept rezultat, ecologiștii din acea perioadă au insistat asupra stopării proiectului, după care proiectul a fost înghețat. În ultimii ani, mai multe organizații de mediu au atras atenția asupra urmărilor dezastruoase pe care le-ar avea noua extindere a Complexului Hidroenergetic.

Cea mai gravă consecință o reprezintă pericolul degradării și distrugerii ecosistemului din cursul inferior al Nistrului. De asemenea este un risc real ca circa 8 milioane de persoane (din Republica Moldova și Ucraina) care locuiesc în bazinul râului Nistru să rămână fără sursa principală de apă (totuși, populația din Republica Moldova este mult mai expusă din cauza lipsei altor surse care ar înlocui apa din bazinul râului Nistru). La asta se mai adaugă și imensele pierderi economice, deoarece vor crește substanțial costurile pentru apa ce este utilizată în scopurile de producție. Lipsa unei poziții ferme din partea Guvernului Republicii Moldova în acest sens, în paralel cu insistența autorităților din Ucraina, creează un risc iminent pentru securitatea țării, iar administrarea acestuia va trebui să fie o prioritate urgentă a guvernării din anul următor.

5. Negocierea Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și China

Pe parcursul anului 2018 au avut loc mai multe runde de negocieri asupra unui Acord de Liber Schimb dintre Republica Moldova și China.

Astfel, conform Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI), acest acord va contribui la fortificarea relațiilor comerciale-conomice între ambele state și va facilita accesul pe piața chineză a produselor moldovenești, dar și va atrage investiții în principalele sectoare economice ale țării. Mai mult ca atât, conform estimărilor efectuate de MEI, exporturile Moldovei în China s-ar putea majora cu 39,85%, iar PIB-ul ar putea crește cu 0,42% (fără indicarea perioadei). Însă, această inițiativă survine în condițiile în care în anul 2017 importurile țării noastre din China au depășit exporturile către această destinație de 27 de ori (505 mil USD vs. 19 mil USD), iar înrăutățirea balanței comerciale cu această țară a avut un caracter continuu pe parcursul ultimilor ani.

De menționat că circa 92% din total exporturi moldovenești spre China le reprezintă un singur produs – vinurile. În aceste condiții, devine și mai ambiguă utilitatea acestui acord, unde politica tarifară a Chinei este și așa una destul de liberală pentru multe produse ce ar putea prezenta un anumit interes pentru Republica Moldova.

La momentul actual rămân a fi necunoscute atât raționamentele care au stat la baza acestei inițiative, cât și procesul de negocieri în sine. Astfel, în pofida scenariilor optimiste expuse de MEI și a estimărilor de majorare a exporturilor și creștere economică, acestea nu sunt susținute de careva calcule empirice (cel puțin făcute public), iar procesul de negociere a acordului este unul mai curând lacunar. În aceste context, provocarea majoră pentru autorități derivă din argumentarea economică a necesității acestui acord, precum și cuantificarea obiectivă a impactului asupra economiei naționale, concomitent cu asigurarea transparenței proceselor de negociere



Oportunitati