Principala vulnerabilitate a bugetului de stat pentru anul 2019 se referă la accesarea finanțărilor externe, se arată într-o analiză a Centrului Expert-Grup.

Legea bugetului de stat pentru anul 2019 a fost publicată deja în Monitorul Oficial, dar va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019. 

Deficit prognozat de 5,68 miliarde lei

Potrivit legii, veniturile bugetului de stat pe anul 2019 se preconizează a fi în sumă totală de 42,13 miliarde lei, cu o creștere față de cel din 2018 cu 5,2 miliarde lei sau cu 14,1%.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2019 se prevăd în sumă de 47,66 miliarde lei, cu o creștere de 5,68 miliarde lei sau cu 13,5% comparativ cu cheltuielile prevăzute pentru anul 2018. Deficitul bugetului de stat este estimat la 5,54 miliarde lei și urmează a fi acoperit atât din surse externe, cât și cele interne.

Conform estimărilor, soldul datoriei de stat la situația din 31 decembrie 2019 nu va depăși 63,01 miliarde lei, dintre care 59,1% datorie de stat externă și 40,9% datorie de stat internă, înregistrând o majorare cu 6,04 miliarde de lei față de valoarea precizată pentru sfârșitul anului 2018.

Ritmuri prea optimiste de creștere a unor venituri

O analiză a proiectului de lege efectuată de Expert-Grup arăta că bugetul propus pentru anul 2019 pare unul echilibrat, dar numai la nivel de proiect.

"Proiectul se bazează pe ritmuri prea optimiste de creștere a unor categorii de venituri, iar contextul politic (urmând să aibă loc cel puțin două exerciții electorale – la nivel național și local) ar putea determina asumarea unor noi obligații de cheltuieli bugetare curente.

Atât scenariul optimist, cât și cel pesimist, al prognozelor arată încasări de venituri la bugetul public național mai mici decât prognozează autoritățile – minus 700 milioane lei în prognoza optimistă și minus 3,1 miliarde lei în cea pesimistă", se arată în analiza Expert-Grup.

Potrivit experților prognoza deficitului este hazardată deoarece comportamentul cheltuielilor bugetare în 2019 este neclar, iar sursele pentru acoperirea deficitului prognozat au un grad înalt de incertitudine.

Materializarea temerilor privind ratarea asistenței externe, dar și neîncasarea veniturilor planificate din impozite și taxe va duce la accesarea de către Guvern a împrumuturilor adiționale de pe piața internă sau chiar posibilitatea majorării anumitor impozite (inclusiv TVA).

Deficitul ar putea ajunge la 5% din PIB

Conform proiecțiilor efectuate de experți, deficitul bugetar în 2019 se va încadra între 3,2 miliarde lei (1,5% din PIB în scenariul optimist) și 6,3 miliarde lei (3% din PIB în scenariul pesimist).

"Aceste proiecții se bazează, însă, pe modelul de execuție a cheltuielilor specifice perioadei 2012-2018. Reieșind din aceste tendințe, ne putem aștepta că menținerea în limite a deficitului bugetar se va realiza din contul reducerii cheltuielilor legate de investiții: în ultimii ani, pe bază repetată serviciile în domeniul economiei au înregistrat unul dintre cele mai slabe nivele de execuție.

Categoriile de cheltuieli care au fost realizate practic în totalitate au fost cele cu tentă socială: ocrotirea sănătății, învățământ, protecție socială etc. Nu excludem posibilitatea că obiectivele politice ar putea aduce corecții esențiale la acest model, fiind posibile și deficite care ar depăși 4,0-5,0% din PIB", potrivit analizei Expert-Grup.

Majorarea unor taxe și impozite 

Accentuarea dezechilibrelor fiscale, pe fundalul diminuării asistenței externe, ar putea crește nivelul de îndatorare a statului. Supra-îndatorarea statului va impune necesitatea de a stabiliza finanțele publice prin măsuri precum: optimizarea bugetară, diminuarea puternică a investițiilor și cheltuielilor sociale, majorarea unor taxe și impozite (inclusiv TVA), pe fundalul unei concurențe dintre stat și sectorul privat pentru resursele limitate din economie.

În contextul în care în 2019 vor avea loc cel puțin două campanii electorale, pericolul implementării unor proiecte fără o analiza a oportunității acestor proiecte și fără acoperire financiară devine sporit.

Economia țării are nevoie indiscutabilă de programe de infrastructură, care să contribuie la accelerarea ritmului de creștere a economiei. Dar ignorarea evidențelor în analiza de oportunitate a unor proiecte implementate de autorități ridică semne de întrebare privind relevanța acestora. În acest sens este un imperativ, demararea proiectelor în baza analizelor și consultărilor, dar și în condițiile existenței acoperirii financiare certe, mai susțin experții.