Zi neagră la Bursa din București. Cea mai afectată este Banca Transilvania
În acest context, băncile și companiile din energie listate la Bursa de Valori București (BVB) au fost cele mai afectate. Astfel, una dintre cele mai mari scăderi a fost înregistrată de Banca Transilvania (acționar majoritar la Victoriabank din Chișinău): minus 19,90%.
Pierderi de circa 1,5 miliarde de euro
Un declin la fel de important a avut și BRD, parte a grupului francez Societe Generale, care a ajuns la minus 16,6%.
De asemenea, OMV Petrom a avut un declin al acțiunilor de aproape 13%, în timp ce acțiunile Electrica au căzut cu peste 10%, iar companiile statului a pierdut circa două miliarde lei (circa 420 de milioane de euro) din valoare.
Deprecierile de pe piața de capital au fost estimate la peste 1,5 miliarde euro (pe bursele interne și internaționale) care sancționează dur măsurile asupra industriei financiare. Provocarea acestui dezechilibru afectează semnificativ dezvoltarea economiei României și perspectivele acesteia, susțin 12 asociații din sectorul financiar, incluisv Bursa de Valori și Asociația Băncilor din România.
Prăbușirea vine pe fondul anunțului Guvernului României că va adopta măsuri fiscale care afectează sistemul bancar, companiile din energie și din telecomunicații.
”Taxa pe lăcomie” a șocat businessul
Proiectul unei ordonanțe de urgență prezentate public de ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, prevede 65 de modificări la Codul Fiscal expuse pe 57 de pagini, care nu au fost discuate cu mediul de afaceri. Printre ele așa-zisa ”taxă pe lăcomie” aplicată băncilor, plafonarea prețului gazelor și schimbări legate de sistemul de pensii private.
„Nu ne sfiim să numim această taxă o taxă pe lăcomie”, a declarat ministrul român al Finanțelor, Eugen Teodorovici, care susține că taxa este menită să protejeze firmele și persoanele fizice din România, deși arată, în același timp, că se așteaptă ca statul să încaseze peste 3,6 miliarde de lei (circa 770 milioane de euro) de la bănci.
Introducerea acestei taxe pe sistemul bancar survine după ce președintele PSD, Liviu Dragnea, într-un discurs duminică, 16 decembrie, la Consiliul Național al PSD, a atacat băncile și companiile străine prezente în România, afirmând că acestea nu plătesc suficient impozit pe profit în țară.
Totodată introducerea taxei pe lăcomie pe activele bancare și creșterea taxării în rândul companiilor din sectoarele energie și telecomunicații au șocat cel mai mult businessul.
„Este haos și șoc!
„Este haos și șoc! Nu îți vine să crezi: așa cum sunt formulate prevederile, băncile ar trebui să plătească această taxă pe active de patru ori într-un an. Sunt sigur că cei care au scris nici nu au înțeles foarte bine ce au scris. Taxă pe lăcomie? Nici nu poate fi concepută o astfel de denumire a unei taxe într-o țară normală. Dar nu mai suntem o țară normală. Cine este lacom? Am intrat într-o zonă foarte gri, cu foarte multă neîncredere în mediul de afaceri și se vede ce s-a întâmplat azi (ieri- n.red.) nu numai pe bursa românească, ci și în regiune. Este o lovitură grea, neașteptată pentru mediul de business, o ordonanță scrisă pe genunchi, nediscutată, nepredictibilă“, a spus Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice în cadrul firmei de audit și consultanță Deloitte, citat de Ziarul Financiar.
Președintele României Klaus Iohannis a reacționat față de măsurile propuse prin proiectul de ordonanță al Guvernul Dăncilă atrăgând atenția că „aceste lucruri vor da peste cap toată economia” și că, în cele din urmă, decontul va fi suportat de oamenii de rând fiindcă „ne așteptăm ca toate să se scumpească”.
Într-un apel difuzat ieri, 12 asociații din industria financiară din România se arată "profund îngrijorate de măsurile anunțate de Guvernul României precum și de inițiativele legislative aprobate de Camera Deputaților, în condițiile în care introducerea unei astfel de taxe financiare și aprobarea pachetului de trei legi privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate și eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit cu caracterul lor retroactiv conduc la riscuri mari asupra stabilității sectorului bancar cu impact direct asupra capacității de creditare a populației, companiilor și a statului român".