O nouă barieră în calea investițiilor străine în Moldova

shadow
Miercuri, 12.12.2018 05:37   2058
Unele prevederi din Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului au ajuns să fie o barieră importantă în calea investițiilor străine, anunță secretariatul Consiliului Economic pe lângă premier.

E vorba de faptul că în baza prevederilor din această lege, investitorii străini care nu prezintă Agenției Serviciilor Publice (ASP) informații despre beneficiarii efectivi ai companiei, nu își pot înregistra afacerea și nu pot opera modificări în documentele de constituire.

Se cere informația despre beneficiarii ce au cote mai mari de 25%

Potrivit prevederilor legii, de la mijlocul lunii august, ASP, la înregistrarea agenților economici și modificărilor în documentele de constituire ale companiei, precum și băncile la deschiderea conturilor, solicită de la investitori informație despre beneficiarii efectivi ai persoanei juridice, cum sunt persoanele fizice care dețin sau gestionează în ultimă instanță persoana juridică, au controlul asupra a cel puțin 25% din acțiuni sau din dreptul de vot al persoanei juridice.

Citiți și:

Afaceriștii din Moldova au fost obligați să prezinte datele despre beneficiarii efectivi

Adițional, persoanele juridice urmează să informeze ASP despre schimbări în componența beneficiarilor efectivi. Acest lucru devine uneori imposibil pentru asociații întreprinderilor din Moldova care sunt societăți comerciale transnaționale, ai căror acțiuni sunt listate la bursele de valori internaționale.

Acțiunile, fiind tranzacționate liber la burse, foarte des își schimbă proprietarii, iar acest lucru face imposibilă ținerea evidenței la zi a beneficiarilor efectivi ai persoanei juridice, se arată într-un comunicat al Secretariatului.

Adițional, art. 5, alin. (15) din Lege prevede, în cazul în care s-au epuizat toate mijloacele posibile de identificare a beneficiarilor efectivi și cu condiția că nu există motive de careva suspiciuni în acest sens, persoana fizică care ocupă funcția de administrator este considerată beneficiar efectiv.

Advertisement

Aceasta nu convine întreprinderilor fondate de companii transnaționale, dat fiind faptul că administratorii nu sunt fondatori, ci angajați.

Legea corespunde Directivei UE

Subiectul, a ajuns în vizorul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru urmare a unei sesizări din partea Asociației Businessului European.  

Reprezentanții Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, prezenți la ședința Consiliului Economic au menționat că legea a fost elaborată în conformitate cu prevederile directivei europene și standardelor internaționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor.

Pe de altă parte experții prezenți la ședință, reprezentanții băncilor comerciale, asociații de business, ai societății civile au menționat că prevederile legale trebuie revăzute în așa fel în cât să reducă la maxim constrângerile asupra comunității de afaceri, fără a compromite scopul statului în combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și prevederile internaționale în acest domeniu.

La finalul dezbaterilor, s-a decis organizarea unor lucrări într-un grup tehnic care să exploreze măsura în care legislația permite excluderea principalelor constrângeri la nivel de regulamentele de activitate ale ASP și să vină, după caz, cu soluția necesară în acest sens.

Cine sunt beneficiarii efectivi

Conform acestei Legi beneficiarul efectiv este persoana fizică ce deține sau controlează în ultimă instanță o persoană fizică sau juridică ori beneficiar al unei societăți de investiții sau administrator al societății de investiții sau persoană în al cărei nume se desfășoară o activitate sau se realizează o tranzacție și/sau ce deține, direct sau indirect, dreptul de proprietate sau controlul asupra a cel puțin 25% din acțiuni sau din dreptul de vot al persoanei juridice ori asupra bunurilor aflate în administrare fiduciară.

De notat că Laundromatul, Furtul Miliardului și alte scandaluri locale sau globale din ultimii ani privind averile parcate în paradisuri fiscale (Panama Papers) au arătat că în spatele unor societăți din țară sau înregistrate în aceste teritorii, sub protecția anonimatului, a secretului fiscal și a privilegiului avocațial, se ascundeau profituri neînregistrate corespunzător și fără ca beneficiarii efectivi să poată fi identificați.

Ca răspuns la acest fenomen, țările cele mai dezvoltate ale lumii, membre ale OCDE, G8 și G20, au lansat o serie de inițiative legislative pentru a elimina pe cât posibil astfel de comportamente.

În centrul acestor demersuri stă noțiunea de “transparență”, atât în privința conturilor bancare, cât și a deținerilor de acțiuni sau părți sociale în diverse societăți. UE și alte state, inclusiv Republica Moldova au preluat rapid aceste inițiative și le-a transformat în directive și propuneri de directive.

În acest context a apărut noțiunea de Registru al Beneficiarilor Efectivi, un instrument prin care se dorește identificarea și documentarea tuturor beneficiarilor efectivi ai societăților înregistrate în statele membre. Deocamdată în Republica Moldova acest sistem este aplicat în sistemul bancar, la companiile de asigurări și la posturile TV și radio.

Dacă se respectă termenele și condițiile de implementare a legii, apoi în unu-doi ani, toate deținerile persoanelor fizice ar putea deveni publice.

Citiți și:

Auditorii au dubii privind beneciarul final de la Victoriabank



Oportunitati