Cum „pomenile electorale” vor fi mâncate de inflație [SONDAJ]

shadow
Miercuri, 05.12.2018 06:33   1132
Republica Moldova este în această perioadă în febra pre-electorală, iar dorința guvernanților de a oferi aparența unei situații economice excelente, dar mai ales de a proiecta prin promisiuni un viitor și mai bun sunt evidente.

Efectul va fi însă vizibil printr-o creştere mai mare a preţurilor şi tarifelor.

Având încă pâinea și cuțitul cu utilizarea resurselor publice, guvernarea și partidele din coaliția de guvernare s-au lansat în ultima perioadă într-o serie de acțiuni cu caracter populist, materializate prin decizii de majorări de salarii în sectorul public, majorări de pensii sau scăderi de impozite pentru mediul de afaceri. 

Însă cum perioada de dinainte de alegeri este precum o campanie de promovare a unui produs, iar dacă la finalizarea campaniei promoționale prețul produsului revine la cel obișnuit, sub aspect electoral după alegeri economia revine la realitatea nefardată. 

Preţurile în 2019 – vor creşte mai tare

Experiența de după alegerile din 2009, când țara s-a pomenit într-o criză economică acută sau cea de după alegerile din noiembrie 2014 când s-a aflat despre Furtul Miliardului, sunt elocvente în acest sens. La ce surprize ne putem aștepta după alegerile din februarie 2019 încă este greu de spus, însă unul din elementele care pot fi deja anticipate este faptul că anul 2019 va fi unul al creșterii continue a prețurilor. O spune chiar Banca Națională a Moldovei în ultimul raport asupra inflației

Prin urmare, multe din „pomenile electorale” oferite în această perioadă vor fi mâncate de inflație, iar oamenii vor avea parte de o creștere reală a veniturilor mult mai modestă, în unele cazuri - chiar descreștere. Mai mult! După cum constată chiar BNM, aceste daruri electorale vor fi și unul din factorii care vor contribui la o inflație mai mare.

Astfel, banca centrală constată în ultimul raport asupra inflației că rata anuală a inflației se va diminua până la finele anului curent până la nivelul de 1,9%, în timp ce pe parcursul anului 2019 „evoluția inflației va fi ascendentă”. 

Se anticipează că pentru primele două trimestre consecutive din 2019 aceasta se va afla sub limita de jos (3,5%) a intervalului de țintire a inflației, iar la finele anului viitor va urca peste limita superioară (6,5%) a intervalului de variație, ajungând în ultimul trimestru al anului la 7,4%.

Riscuri pro-inflaționiste

Însă după cum poate fi dedus din prognozele specialiștilor de la BNM „balanța riscurilor asociate prognozei actuale este apreciată ca fiind proinflaționistă”. Cu alte cuvinte, există premise ca anul viitor prețurile să crească și mai mult decat în scenariile de bază trasate de BNM, intervalul de incertitudine indicând posibilitatea ca în ultimul trimestru al anului viitor prețurile să se apropie spre o creștere de 10 la sută.  

Printre riscurile care provin din mediul extern BNM menționează prețurile internaționale mai mari la petrol, în timp ce din mediul intern „domeniul fiscal reprezintă o altă sursă a unor multiple riscuri proinflaționiste, la care pot fi atribuite reforma salarizării în sectorul bugetar, extinderea acordării tichetelor de masă, dar și recenta reformă fiscală, a cărei efecte urmează a se propaga”.

Leu mai slab și tarife la utilități mai mari

Totodată, pentru anul viitor ne putem aștepta ca leul să aibă un trend de depreciere, iar tarifele la anumite utilități să fie majorate, întrucât potrivit raportului factorii cheie ai creșterii inflației până în trimestrul IV 2019 vor constitui:

  • Deprecierea anticipată a monedei naționale,
  • Ajustarea anticipată a unor tarife,
  • Corecția marjelor comerciale ale agenților economici în perioada post-electorală și
  • Baza joasă a inflației din anul precedent (2018)

Despre o „depreciere moderată a monedei naționale” pentru anul viitor se prognozează și în nota informativă la legea bugetului de stat pentru 2019, cursul mediu de schimb al leului față de dolarul SUA urmând a „fluctua între 17,2 lei până la 18,5 lei”.

Advertisement

Despre ajustările tarifelor la serviciile reglementate, prognoza BNM are la bază „unele majorări importante de tarife la anumite servicii în a doua parte a anului 2019” urmare a unor „prețuri mai mari pentru resursele energetice, a unei traiectorii mai depreciate a ratei de schimb asumate în prognoză, dar și a unor devieri financiare în anumite sectoare ale economiei autohtone”. 

Este de remarcat faptul că devierile financiare înseamnă în termeni simpli faptul că tarifele nu sunt ajustate atunci când condițiile economice impun acest fapt, iar ulterior presiunea pusă pe umerii consumatorilor este mult mai mare. Evident, principala rațiune a neajustării la timp a tarifelor este de regulă de ordin electoral.

Indexarea pensiilor în 2019 cu doar 3%, dar care ar fi putut fi de 8%

Revenind la majorările de salarii și pensii anunțate, un aspect ce merită enunțat vizează majorarea / indexarea pensiilor, care este corelată direct cu rata inflației. Pe 13 noiembrie când anunța despe faptul că „din 1 ianuarie 2019, o categorie largă de pensionari, care au venituri mai mici decât minimul de existență stabilit la această categorie (adică sub 1.589 de lei) vor beneficia de o majorare de 10%”, a menționat liderul democrat Vladimir Plahotniuc‚ și că „această creștere este separată de indexarea generală a pensiilor pentru toți pensionarii, care are loc anual”. 

Conform metodologiei de calcul actuale a indexării anuale a pensiilor și luând în considerare evoluția anticipată de către BNM a inflației anuale pentru anul 2017, toți pensionarii vor ridica de la 1 aprilie 2019 pensii mai mari cu... 3,3%. În același timp, dacă ar fi fost aplicată metoda de indexare folosită până în anul 2016 până la reforma pensiilor efectuată de guvernul Filip, pensionarii ar fi putut avea începînd cu 1 aprilie 2019 pensii mai mari cu peste 8%. 

Spre exemplu, în acest an Guvernul a indexat pensiile de la 1 aprilie cu 6,6%, reieșind din rata anuală a inflației din anul 2017, însă dacă ar fi fost aplicată formula de până la reformă, indexarea ar fi putut constitui 9,3%.

Despre acest fapt menționa în 2017 și fosta deputată comunistă Oxana Domenti care explica că "din 2002 şi pîna în 2016 coeficientul de indexare se calcula ca şi media dintre creşterea preţurilor de consum şi cea a salariului mediu pe economie. Astfel, prin metoda aplicată pâna la "reformă", coeficientul indexării de la 1 aprilie 2017 urma să fie de aproximativ 8,5%".

La câți bugetari vor crește salariile

Un alt element exploatat electoral intens vizează reforma salariilor în sectorul bugetar. Premierul Pavel Filip de exemplu, promovează intens pe rețelele de socializare exmple de diferite categorii de bugetari care în urma reformei salariilor se vor bucura de salarii mai mari. Fiecare asemena postare este însoțită și de o declarație a premierului, potrivit căruia aproape 200 de mii de oameni vor avea salarii mai mari.

Această declarație de promovare pare desprinsă de realitate dacă avem în vedere faptul că numărul total de bugetari angajați la moment este de aproape 200 de mii și nu toată lumea va beneficia de majorări după cum indică și Ministerul Finanțelor în prezentarea reformei, specificînd expres că: „legea nu asigură o creștere salarială pentru toate persoanele angajate în sectorul bugetar”, categoriile care nu vor beneficia de creștere fiind:

  • angajații care au salarii/sporuri dependente de salariul mediu pe economie,
  • angajații poziționați în urma evaluării la un nivel inferior celui actual.

Datele prezentate de Ministerul Finanțelor includ un număr total de 171,8 mii de bugetari (fără angajații din sfera de securitate), din care salariile la circa 143,9 mii persoane vor consemna o creștere nominală, care pornește de la 7 la sută. În același timp, datele Biroului Național de Statistică indică la finele anului 2017 un număr total de angajați în sectorul bugetar de 180,5 mii persoane.

Potrivit datelor BNS, în primele 9 luni ale anului curent salariul mediu pe economie a constituit 6.261 Lei, înregistrînd o creștere de 12,3%. Totodată, salariul mediu din sectorul real (6.544) îl depășește pe cel din sectorul bugetar (5.534) cu 18,3%. Atât în anul 2017, cât și în primele 9 luni din 2018 salariul mediu din sectorul bugetar înregistrează un spor mediu mai mare comparativ cu cel din sectorul real.

În condițiile în care în anul 2019 darurile electorale de loializare a alegătorilor vor trebui acoperite din resurse bugetare, o inflație mai mare ar putea veni în ajutorul guvernanților, pentru că după cum spunea celebrul economist american Milton Friedman „Inflaţia este acea formă de impozitare care poate fi impusă fără legiferare”.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati