Patenta în comerț revine în agenda electorală [SONDAJ]

shadow
Joi, 08.11.2018 06:39   954
Subiectul desfășurării activităților în comerț în baza patentei de întreprinzător s-a menținut constant pe agenda publică în ultimii ani, iar activismul în jurul temei respective crește simțitor în preajma alegerilor.

În anul 2008 guvernarea comunistă a încercat să lichideze acest mod de activitate, dar presiunea străzii și a alegerilor din 2009 a forțat guvernul condus de Zinaida Greceanîi să prelungească valabilitatea patentei până la 1 ianuarie 2017. Ulterior, în anul 2016, guvernul Filip a mai dat răgaz patentarilor din comerț să treacă la o altă formă de desfășurare a activității până la finele anului 2018, oferindu-le și o alternativă prin activitatea individuală în comerț. 

Încă cinci ani pentru patentă

Acum însă, în preajma alegerilor din februarie 2019, cu inițiative de prelungire a dreptului de a face comerț în baza patentei vin chiar comuniștii, dar și socialiștii, anume acei guvernarea cărora impunea anterior termen de valabilitate la patenta din comerț. Aceste inițiative vin în contextul în care până în prezent în medie doar 1 din 7 deținători de patente în comerț au trecut la forma de activitate individuală.

Un grup de deputați socialiști încă din luna februarie a acestui an înregistrat cu o inițiativă legislativă de prelungire a perioadei date până la finele anului 2022, iar în octombrie deputații comuniști Vladimir Voronin, Elena Bodnarenco, Oleg Reidman și Maria Postoico au venit cu un proiect similar de prelungire a patentei în comerț până la sfârșitul anului 2023. 

Ce au spus comuniștii 10 ani în urmă și ce spun acum

Deputații comuniști afirmă în nota informativă că tentative de abrogare a dreptului de a desfășura activitatea de comerţ în baza de patentă au existat anterior, însă „statul până acum avea o poziţie fermă că patenta de întreprinzător este una din cele mai simple căi de desfășurare a activităţii legale și de obţinere a unui venit”.

Voronin și colegii lui de partid se fac a uita că zece ani în urmă au încercat să sisteze valabilitatea patentelor la sfârșitul anului 2016, PCRM fiind autorul acestui proiect.

Argumente populiste neacoperite de date factologice

În susținerea propriei inițiative, autorii încearcă să acrediteze ideea că cei care practică comerțul prin intermediul patentei sunt persoane „care la mijlocul anilor 90 al secolului trecut au rămas fără locuri de muncă urmare a privatizării și închiderii mai multor uzine și fabrici din ţară”, precum și persoane cu dezabilități sau aflate aproape de pensie. Totuși, acest profil nu este susținut de careva date factologice care să confirme acest fapt.

În suportul demersului lor legislativ, deputații accentuează că principalele îngrijorări ale deținătorilor de patentă sunt legate de „lipsa cunoștințelor în domeniul contabilităţii, de problemele tehnice ale aparatului de casă, care ar putea să se defecteze afară în perioada de iarnă și ger sau de erori care ar putea exista în procesul de evidenţă a vânzărilor” și amenzile aferente. 

De asemenea, în viziunea autorilor, în cazul în care comerţul în baza de patentă va fi interzis perspectivele pentru persoanele date vor fi sumbre întrucât „o parte din deţinătorii actuali de patentă mai tineri vor căuta soarta mai bună în alte ţări, o altă parte din aceste persoane nu va avea posibilitate de a deschide întreprinderea individuală și va activa ilegal, ceilalţi vor rămâne fără sursa de existenţă”. 

Legiuitorii comuniști dau de înțeles că unica alternativă a patentei ar fi înregistrarea în calitate de întreprinzător individual și omit faptul că începând cu anul 2017 a fost introdusă o nouă modalitate de activitate în comerț și anume activitatea economică independentă, cu un mecanism de impozitare simplificată a persoanelor fizice care practică comerțul fără a fi înregistrați în calitate de întreprinzător.

În inițiativa din februarie a deputaților socialiști – Novac Grigore, Golovatiuc Vladimir, Lipskii Oleg, Mudreac Radu, Savva Oleg, Furculiţă Corneliu, – modificarea termenului de activitate în bază de patentă până la 31 decembrie 2022 este, de asemenea, argumentată prin faptul că nu ar exista o alternativă „agreată de micii antreprenori”, iar patenta este una din cele mai simple căi de desfășurare a activității legale și de obținere a unui venit „avantajele fiscale ale acesteia fiind mai mult decât evidente”.

Advertisement

Totodată, un alt argument al deputaților socialiști de prelungire a patentei în comerț este că va contribui la „asigurarea creșterii volumului de vânzări pe piața internă de consum”, care „conform informației operative cu privire la situația social-economică a Republicii Moldova la 31.12.2017 s-a diminuat cu 3,8% față de anul precedent”. Însă argumentul dat este cel puțin curios, întrucât la momentul actual vânzările deținătorilor de patentă în comerț nu pot fi cuantificate și respectiv nici nu pot fi prinse de statisticile naționale, fiind de facto un element vădit de distorsiune a tabloului real al vânzărilor retail.

Autorii inițiativelor – fără argumente justificate economic

Pe de altă parte, în expertizele anticorupție aferente celor 2 inițiative legislative menționate mai sus (aici și aici), Centrul Național Anticorupție (CNA) nu susține perpetuarea activităților cu patenta în comerț constatând că deși se pretinde că prelungirea termenului pentru desfășurarea unor genuri de activitate în baza patentei este în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova, „prelungirea repetată a acestuia va distorsiona stabilitatea economică din considerentul regimului preferențial de practicare a activității de întreprinzător în baza patentei”.

Totodată, CNA relevă menționează că autorii nu au prezentat în susținerea inițiativei argumente, care să „justifice din punct de vedere economic care au fost condițiile ce au determinat prelungirea termenului pentru practicarea unor genuri de activitate în baza patentei” și, chiar dacă este reglementată activitatea de întreprinzător, „proiectul respectiv nu este însoțit de analiza impactului de reglementare”.

Pe termen lung patenta e păguboasă pentru economie

Unul din riscurile remarcate de CNA constă în faptul că insuficiența mecanismelor juridice de control și supraveghere, prezența facilităților fiscale, „generează riscul dezvoltării unor afaceri complex dezvoltate sub protecția regimului juridic al patentei de întreprinzător” și chiar dacă „proiectul va aduce beneficii pe termen scurt şi doar pentru o anumită categorie de persoane, pe termen lung va aduce prejudicii economiei Republicii Moldova”. 

De asemenea, se costată că inițiativele date vin pe contrasens cu politicile economice ale statului: prevederile proiectului nu corespund, în parte, obiectivelor stabilite de Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.685/2013, conform căreia statul este obligat să ia măsurile necesare în vederea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova, „fiind promovate ideile de încurajare a persoanelor de a desfăşura activitatea de întreprinzător prin obţinerea unei forme organizatorico juridice”.

Discriminarea persoanelor ce practică antreprenoriatul

Nu mai puțin important în opinia experților CNA este și caracterul discriminatoriu al acestor inițiative „față de persoanele fizice înregistrate ca întreprinzători individuali sau care au constituit societăți comerciale”, iar temerea acestui proiect constă în faptul că „poate genera sentimente de nedreptate în societate şi crea dubii în privinţa credibilităţii şi imparţialităţii politicienilor”.

În situația creată, decisivă și definitorie pentru viitorul patentei în comerț va fi poziția luată de Guvern și majoritatea parlamentară. Dacă ne raportăm la anul 2017, când deputații socialiști au mai avut o inițiativă de prelungire a termenului patentei, atunci Guvernul a dat aviz negativ. În argumentarea avizului negativ executivul menționa că avantajele patentei de întreprinzător în comerț sunt eclipsate de numeroase dezavantaje, cum ar fi lipsa actelor de proveniență pentru mărfurile comercializate, incertitudinea calității mărfurilor comercializate, condiții economice neechitabile și efecte de concurență neloială între operatorii pieței, iminența evaziunii fiscale, comercializarea mărfurilor de contrabandă și a celor falsificate.

Aparatul de casă – sperietoarea numărul unu 

La momentul actual problema dată este abordată pe platforma Guvernului și a Consiliului economic al prim-ministrului, iar executivul pare decis să nu facă un pas înapoi cu prelungirea termenului patentei. Marea miză însă este de facto utilizarea aparatelor de casă, care ar permite reducerea evaziunii fiscale și sporirea treptată a încasărilor la buget. Guvernul pare decis să mai facă concesii și să ofere facilități adiționale pentru activitatea independentă precum „simplificarea evidenței contabile, reducerea controalelor, recalcularea în funcție de perioada efectiv lucrată a impozitului achitat anual de antreprenori, precum și scutirea acestora de taxe suplimentare”, însă utilizarea aparatelor de casă urmează să rămână o condiție obligatorie.

Pe de altă parte, reprezentanții deținătorilor de patente „solicită prelungirea termenului de valabilitate a patentei și practicarea comerțului cu amănuntul fără utilizarea aparatului de casă”. În acest context, Eugeniu Roșcovan, președintele Asociației micului business și unul din cei mai activi susținători ai prelungirii patentelor în comerț a declarat pentru Logos-Press că ideea activității independente, oferită ca alternativă de autorități, este corectă, însă „în Moldova nu există condiții economice pentru aceasta”. Totodată, acesta a constatat că în stadiul negocierilor încă nu s-a decis nimic întrucât ambele părți insistă asupra propriilor argumente.

Există o alternativă pe măsură

În aceeași ordine de idei, extrem de interesante sunt și cifrele prezentate de Serviciul Fiscal de Stat potrivit cărora în aproape 2 ani de la intrarea în vigoare a modalității activității independente, doar 1 500 de persoane din cei peste 10 mii de deținători de patente în comerț, adică în medie 1 din 7,  au trecut la noua formă de activitate, deși termenul limită până la care pot activa în baza patentei expiră la finele acestui an.

Aceste cifre survin în contextul în care din punct de vedere al costurilor, activitatea independentă este comparabilă cu costurile aferente patentei după cum afirma cu un an în urmă și Veronica Vragaleva, la acel moment vice-ministră a Finanțelor: „Patenta poate aparent pare mai ieftină, dar de facto dacă stai să calculezi tot ceea ce înseamnă o patentă ea se dovedește un instrument fiscal destul de scump, iar activitatea independentă cu impozitarea a 1% din vânzări este o alternativă pe măsură”.

În concluzie, deși regimul juridic al patentei de întreprinzător a fost instituit ca o treaptă inițială a modului de legalizare a afacerii, de la care persoanele urmau să treacă la alte forme legale a activității de întreprinzător, acesta este menținut și după 20 de ani de la instituire, chiar dacă depăşeşte realitatea şi condiţiile actuale impuse de legislaţie. Această formă învechită ar trebui să își dea obștescul sfârșit la finele acestui an, însă rămâne de văzut dacă perspectiva alegerilor din februarie va servi un nou catalizator ce va învinge raționamentele economice.

Acest articol poate fi republicat fără obligațiuni financiare sau constrângeri legale.



Oportunitati