În ultimii ani 7-8 ani zonele economice libere au înregistrat o creștere spectaculoasă, în special fiind vorba de două-trei din cele șapte existente. Aceasta fiind în special grație activității unor administratori cu inițiativă și doar uneori datorită măsurilor la nivel de stat de atragere a investițiilor în ZEL.

Libertatea excesivă creează probleme zonelor libere?

Cu toate acestea Ministerul Economiei susține că dezvoltarea dinamică a zonelor economice libere impune "necesitatea întreprinderii unor măsuri urgente privind sporirea calității managementului și coordonarea eforturilor organelor de stat cu referire la atragerea de noi investiții, precum și asigurarea realizării cu succes a proiectelor economice existente".

Mai mult! Ministerul Economiei constată că administrația ZEL-urilor ar beneficia de o "libertate excesivă", care în cumul cu "lipsa unei structuri integre privind administrarea zonelor libere pune în dificultate efectuarea unei politici de stat unice în domeniul zonelor libere, conduce la cheltuirea ineficientă a plăților și taxelor zonale colectate, care urmează să sporească brusc odată cu punerea în aplicare a noilor proiectelor investiționale majore".

"În plus, acțiunile administrației vizând identificarea noilor investitori, promovarea oportunităților zonelor libere, protecția și acordarea suportului rezidenților etc. nu sunt mereu efective și coerente", susține MEI.

În consecință se propune intensificarea rolului Ministerului Economici și Infrastructurii, "în calitate de autoritate, responsabilă de implementarea politicii statului în acest domeniu".

Rolul Ministerului Economiei

Inițiativa MEI nu este o noutate. Or doi ani în urmă un text cu propuneri similare a fost promovat de doi deputați democrați Eugen Nichiforciuc și Vladimir Andronachi, care la fel vroiau să atribuie Ministerului Economiei noi competențe la gestionarea acestor zone cu statut special și să transfere procesul de luare a deciziilor din oficiile administratorilor ZEL în cabinetele de la etajul 2 din Casa Guvernului.

Astfel propunerile sunt practic trase la indigo cu cele ale celor doi deputați democrați și multe din ele sunt contraproductive în esență și prost se leagă cu promisiunile autorităților de a debirocratiza economia națională.

Iată câteva prevederi controversate: 

• Administratorii ZEL nu vor mai fi numiți de Guvern, ci de Ministerul Economiei; 

• Cuantumul și procedura salarizării administratorului principal a ZEL-ului se includ în contractul încheiat între administrator și Ministerul Economiei; 

• Administratorii sunt obligați să coordoneze o serie de activități majore cu Ministerul Economiei, dacă ele se referă la: atragerea investițiilor în ZEL, promovarea exporturilor rezidenților zonei, elaborarea și implementarea planurilor de dezvoltare a zonei;

• Salarizarea membrilor administrației ZEL va fi efectuată în baza regulamentului coordonat în prealabil cu Ministerul Economiei; 

• Administratorii vor fi obligați să obțină aprobarea de la minister pentru textele de contracte negociate cu rezidenții, precum și pentru amendamentele ulterioare privind modificarea clauzelor, suspendarea sau abrogarea contractelor.

Într-o analiză a EuroPass a proiectului promovat anterior de parlamentarii democrați se constata că împuternicirile noi propuse pentru Ministerul Economiei conțin elemente de ingerință în activitatea operațională a administrațiilor și riscă să sporească povara birocratică.

Or chiar dacă administrațiile sunt structuri de stat, acestea interacționează direct cu rezidenții din ZEL-uri, iar coordonarea tuturor detaliilor cu ministerul va consuma mai mult timp. 

Totodată putem spune că modificările propuse sunt în contrasens cu spiritul politicii generale a Guvernului, pe care chiar Ministerul Economiei l-a trâmbițat public în cadrul unor evenimente naționale și internaționale. 

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, declara recent că dezvoltarea ZEL-urilor este una din prioritățile ministerului.

"Fiecare investitor nou-venit înseamnă locuri de muncă, infrastructură în regiune, plăți și impozite către bugetul statului. Îmi doresc să avem câte o astfel de zonă în fiecare raion”, menționa Chiril Gaburici.

Prelungirea termenului fără o argumentare

În plus, Ministerul Economiei propune și extinderea termenului de funcționare a unor ZEL-uri cu 10-12 ani.

Ministerul Economiei nu oferă nicio argumentare în acest sens, chiar dacă oportunitatea de prelungire sau nu, trebuie examinată mult mai minuțios, având în vedere că unele din zone nu au excelat prin performanțe notabile sau o dezvoltare dinamică.

De notat că trei zone libere (Bălți, Ungheni și Expo-Business-Chișinău) concentrează în prezent circa 80% din toată producția industrială și investițiile atrase.

Astfel în nouă luni ale acestui an, cele șapte ZEL au înregistrat o creștere de 68% a vânzărilor producției industriale, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017.

Volumul vânzărilor a ajuns la circa 6,53 miliarde de lei, din care 61% la ZEL Bălți, unde s-a înregistrat o creștere semnificativă a vânzărilor nete ale producției industriale: de la 1,61 miliarde lei până la circa patru miliarde lei, sau cu circa 68% mai mult decât în aceeași perioadă din 2017.

O creștere de 72,6% s-a înregistrat și în ZAL „Expo-Business-Chișinău” – de la 289,6 milioane lei până la 502,8 milioane lei sau cu 72,6% mai mult.

Totodată, volumul total al investițiilor în zonele libere a constituit 391,4 milioane de dolari. În comparație cu perioada anului trecut, acest indicator a sporit cu 15,1%.

Citiți și:

Economia duduie în zonele economice libere

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.