Cât va costa reforma salariilor și de unde va lua bani Guvernul

shadow
Luni, 29.10.2018 11:46   2862
Costul implementării noului sistem de salarizare în instituțiile finanțate din bugetul de stat și bugetele locale pentru anii 2019-2021 este estimat la circa 3,95 miliarde de lei, se arată în nota de argumentare a proiectului de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Potrivit Ministerului Finanțelor, banii necesari ”nu sunt o problemă” și sunt deja prevăzuți în Cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM), respectiv implementarea legii nu va necesita surse suplimentare. 

Creșterea va fi de la 10% până la 18% pe an

Din document se poate de aflat că în trei ani, inclusiv 2021, majorarea salariului mediu lunar pentru angajații instituțiilor finanțate din bugetul de stat este estimată la circa 30% și de peste 55% pentru angajații instituțiilor finanțate din bugetele locale.

Un calcul elementar arată că rata medie de creștere a salariilor ale angajațiilor din instituțiile centrale va fi de circa 10% pe an și nu va fi depăși cu mult ritmul de creștere din ultimii 3-4 ani, când s-a situat la circa 8-10% pe an.

În cazul autorităților locale, creșterea ar urma să fie ceva mai mare, de peste 18% pe an.

În același timp, liderul democrat Vladimir Plahotniuc a promis creșteri mult mai semnificative de salarii - "fără precedent în Republica Moldova”.

Ministerul Finanțelor propune și ca valoarea minimă de referință stabilită pentru cea mai joasă clasă de salarizare să fie de 1.500 lei pentru majoritatea categoriilor de angajați în sectorul public.

Pe de altă parte ministrul Finanțelor Octavian Armașu a promis la postul de televiziune Prime TV că în fiecare an va fi o creștere de 10% a nivelului minim. "Conform calculelor noastre, pentru 2020 vom putea merge la 1.700 de lei, peste doi ani – la 1.900. Cam în fiecare an va fi o creștere de 10%”, a afirmat ministrul.

Cine sunt beneficiarii

Pentru nivelarea tranziției la sistemul nou de salarizare, se propune diferențierea valorilor de referință pentru unele categorii de angajați. Valorile concrete se vor stabili însă în Legea bugetului de stat.

Sfera de aplicare a noului sistem unitar de salarizare vor fi toate categoriile de angajați din sectorul bugetar, inclusiv persoanele de demnitate publică, judecătorii, procurorii, funcționarii publici cu statut general și funcționarii publici cu statut special.

Noul sistem de salarizare prevede 15 trepte de salarizare și nu 33, cum este în prezent, și prin acesta autoritățile vor să aducă mai multă echitate în ceea ce privește salarizarea.

Premierul Pavel Filip a dat asigurări că noua lege va permite ca salariile să fie majorate anual, pentru tot sectorul public prin revizuirea nivelului minim.

Advertisement

Clase: de la 1 la 130

Din proiect rezultă că există 130 de clase de salarizare, în funcție de nivelul de poziționare distinctă a funcției în ierarhia generală a funcțiilor din grila de salarizare, căruia îi corespunde un coeficient de salarizare, în timp ce ceficienții vor fi de la 1 la 15.

Cea mai înaltă clasă - de 130, este pentru cinci posturi: de președinte al țării, de președinte al Parlamentului, prim-ministru, președinte al Curții de Conturi și cea de președinte al Curții Constituționale.

Pentru cei care ocupă astfel de posturi coeficientul de salarizare este la fel cel mai mare - de 15.

În cazul vicepreședintelui Parlamentului clasa e de 129, a vicepremierilor și miniștrilor, procurorului general, președintelui Curții Supreme de Justiție - de 127, a secretarului general de stat - 125, a deputaților, a primarului general de Chișinău și a bașcanului - de 120.

Pentru președinții de raioane oscilează de la 106 la 114, în funcție de numărul populației.

În cazul directorilor de liceu clasa va fi între 73 și 81, iar a cadrelor didactice de la 39 la 55. În domeniul medicinei, pentru medic șef, șef spital este prevăzută clasa de 99, pentru un director de spital - de 83-87 de clase, a unui medic va fi de la 72 la 78, iar a unei infirmiere de 26. În cazul asistenților sociali aceasta va fi de 34, iar a unei dădace - de 28.

Cine va primi cel mai puțin

Cea mai mică clasă de salarizare este prevăzută pentru muncitorii necalificați - de 1, la care coeficientul de salarizare este la fel 1. Urmează categoria de paznic cu clasa 7 și un coeficient de 1,13 și cea de operator telecomunicații cu clasa 9 și un coeficient de 1,18.

Autorii proiectului menționează că în cazul „muncitor necalificat” cu clasa de salarizare „1” salariul de bază se stabilește pentru următoarele funcții: muncitor necalificat în grădinărit, agricultură, exploatări forestiere, silvicultură, construcții, la întreținerea de drumuri, poduri, baraje, tocilar, afișor de avize, cărăuș, curățitor încălțăminte, curățitor teritorii/conducte de gunoi, marcator, măturător, portar, hamal bagaje, ușier.

Partea fixă a salariului - 80%, cea variabilă - 20% 

Potrivit documentului salariul total va fi constituit din partea fixă și partea variabilă. Raportul dintre salariul de funcție și partea variabilă constituie, pentru majoritatea categoriilor de angajați, 80% la 20% din salariul total; unde salariul de funcție este corelat cu valoarea postului, iar partea variabilă – cu deținătorul postului (performanța) și aspectele specifice ale muncii.

Pentru unele categorii de angajați se stabilesc doar salarii fixe. Salariul de funcție cuprinde majoritatea sporurilor, suplimentelor, indemnizațiilor și alte plăți salariale aferente postului, existente la moment.

Autorii susțin că noul sistem de salarizare este relativ atractiv pentru tinerii specialiști și este corelat cu performanța (partea variabilă). Totodată ei susțin că noul sistem de salarizare este durabil, iar costurile de implementare sunt estimate atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

În același timp directorul Institutului Economiei de Piață Roman Chircă este de părere că reforma respectivă nu asigură o creștere spectaculoasă a salariilor și nu rezolvă toate problemele în ceea ce ține de veniturile în sectorul public.

Potrivit lui, ea targhetează problema sărăciei și discrepanței uriașe salariale din sectorul public.

Garanții sociale

Una din garanțiile sociale (protecție personală) ale noului sistem de salarizare vizează păstrarea venitului salarial total, în cazul în care conform noilor reguli de salarizare angajatului i se stabilește un salariu mai mic decât cel deținut anterior.

Proiectul de lege care ar urma să intre în vigoare de la 1 decembrie 2018, conține anexe separate pentru fiecare din opt grupuri ocupaționale, cu indicarea titlurilor de funcții, a categoriilor de salarizare și coeficienților pentru fiecare post din grupul respectiv.

Ministerul Finanțelor a elaborat și modificări în alte legi, care vor afecta pe unii angajați. Astfel din Codul electoral se va exclude norma privind stabilirea unui spor la salariul mediu de 35% angajaților permanenți ai aparatului Comisiei Electorale Centrale pentru perioada electorală (alegeri parlamentare, prezidențiale, locale generale, alegeri noi și referendumuri republicane) fiindu-le stabilit un spor la salariul mediu de 35%.

De asemenea din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public se prevede excluderea normei privind plata dublă a salariului pe unitate de timp sau recuperarea timpului lucrat cu păstrarea salariului mediu în cazul muncii peste durata normală a timpului de muncă, în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus.

Citiți și:

Noua inițiativă a lui Plahotniuc este deja în programul Guvernului



Oportunitati