Guvernare prin derogare sau cum este violat procesul de luare a deciziilor în Republica Moldova

shadow
Vineri, 19.10.2018 06:17   2615
Cele mai importante și vitale proiecte pentru guvernarea de la Chișinău au fost promovate și adoptate cu înscrisul ”prin derogare de la prevederile legii”. Asta chiar dacă derogările ar trebui să fie făcute doar în cazuri excepționale.

Astfel, și cetățenia contra ”investiții”, și importul de produse petroliere pentru ”export” fără achitarea accizelor și TVA, precum și alte modificări operate în legi conțin această sintagmă magică: prin derogare de la prevederile legii date.

Formulă de promovare a intereselor sau Cetățenie prin derogare

O privire atentă la cronologia procesului legislativ arată că guvernarea de la Chișinău tot mai des utilizează formule de promovare și susținere a anumitor actori prin modificarea legilor în vigoare. În acest fel, o bună parte din legile existente, care au fost concepute inițial ca un tot întreg, cu concept și logică, acum sunt sparte și ciuruite de modificări cu formulări similare, fapt care denaturează și oferă spațiu pentru interpretări. 

Conceptul și proiectul ”Legii cetățeniei pentru investiții”, de exemplu, au fost promovate pe ascuns în Parlamentul Republicii Moldova la sfârșitul anului 2016. Atunci, pe 1 decembrie 2016, un grup de deputați în frunte cu președintele Parlamentului Andrian Candu a înregistrat câteva inițiative legislative care vizau amnistia capitalurilor, dar și acordarea de cetățenie pentru investiții unor străini.

Citiți și: 

FMI: Cetățenia pe bani poate aduce milioane, dar ne poate băga în belele 

Chiar dacă amnistia n-a ajuns să fie lege la acea etapă, totuși ”cetățenia pentru investiții” a trecut neobservată prin Parlament, votată în două lecturi, pe 16 decembrie, și a devenit lege imediat după promulgarea tăcută de către președintele Republicii Moldova Nicolae Timofti (21.12.2016) și publicarea în Monitorul Oficial (27.12.2016), cu numărul 283/2016. A intrat în vigoare la 27.06.2017. 

Ca rezultat al modificărilor operate, Legea cetățeniei Republicii Moldova conține în prezent și următoarea formulă: 

„(11) Prin derogare de la prevederile alin. (1), cetățenia Republicii Moldova poate fi acordată la cerere cetățeanului străin sau apatridului care cunoaște și respectă prevederile Constituției și care întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) are o bună reputație economică și financiară;

b) nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului;

c) varsă contribuția la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau a efectuat și menține, pentru o perioadă de 60 de luni, investiții în cel puțin unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, aprobate de Guvern.”

Pe de altă parte art. 17 (1) din Lege prevede clar că  ”(1) Cetățenia Republicii Moldova poate fi acordată la cerere cetățeanului străin sau apatridului cu domiciliul legal și obișnuit pe teritoriul Republicii Moldova, care cunoaște și respectă prevederile Constituției, a susținut testul pentru evaluarea nivelului de cunoaștere a limbii de stat și are surse legale de venit, cu respectarea uneia dintre următoarele condiții:

a) are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova cel puțin în ultimii 10 ani. Pentru apatrizi, refugiați și beneficiarii de protecție umanitară și azil politic, termenul respectiv este de 8 ani;

b) are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea împlinirii vîrstei de 18 ani;

c) este căsătorit cu un cetățean al Republicii Moldova de cel puțin 3 ani și a avut domiciliul în mod continuu pe teritoriul Republicii Moldova în ultimii 3 ani;

d) are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova în ultimii 3 ani la părinți sau la copii (inclusiv părinți adoptivi sau copii adoptați) cetățeni ai Republicii Moldova.”

Aceste modificări nu au putut fi oprite nici de Raportul de expertiză anticorupție, efectuat de către Centrul Național Anticorupție, datat cu 19.12.2016, în care sunt clar identificate riscurile și daunele aduse de aceste derogări la Legea cetățeniei, dacă modificările sunt aplicate în Republica Moldova. 

În opinia autorilor expertizei, ”prevederile proiectului promovează interesele cetățenilor străini și apatrizilor, care, în schimbul investițiilor în economia Republicii Moldova, vor putea beneficia de un regim facilitat de dobândire a cetățeniei, pentru ei personal și membrii familiilor lor. Implementarea prevederilor proiectului aduce beneficii cetățenilor străini și apatrizilor, care, naturalizați ca cetățeni ai Republicii Moldova, vor profita de regimul liberalizat de vize al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, precum și de drepturile politice și posibilitatea de a participa la viața politică din Republica Moldova. Interesele promovate sunt în detrimentul interesului public și cu riscuri majore pentru siguranța și securitatea cetățenilor și a statului Republica Moldova”. 

Totodată, ”în contextul crizei emigranților din țările slab dezvoltate cu care se confruntă Uniunea Europeană și a amenințării, la nivel global, din partea terorismului, acordarea posibilității obținerii cetățeniei prin instituirea procedurii simplificate creează un pericol iminent și direct la adresa securității Republicii Moldova.”  

Prevederi anticonstituționale

Un alt exemplu de guvernare prin derogare de la normele legale este și inițiativa unui deputat de introducere într-un pachet mai larg de modificări la unele legi a scutirilor de accize și TVA a importului de produse petroliere cu condiția comercializării acestora în zonele de control vamal, în limita unui rezervor al unității de transport. Astfel, contrar prevederilor legale conform cărora orice inițiativă care afectează partea de venituri a bugetului public național urmează să fie însoțită de un aviz pozitiv oficial prezentat de către Guvern, modificările au fost admise și votate în lectura a doua de către Parlament, pe 27 iulie 2018, fără un astfel de aviz pozitiv. 

Aceste modificări au devenit lege, după promulgarea de către președintele Igor Dodon și publicarea în Monitorul Oficial (24.08.2018). Caracterul neconstituțional al modificărilor operate este evident. 

Mai mult, conform Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative, art. 56, ”(2) Pentru legile care modifică Codul fiscal, Codul vamal și Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal, precum și pentru legile de punere în aplicare a titlurilor Codului fiscal și a legilor ce țin de politica fiscală, data intrării în vigoare trebuie să survină nu mai devreme de 6 luni de la data publicării legilor respective.” 

Totodată, în dispozițiile finale și tranzitorii ale Legii 172/2018, care prevede comercializarea produselor petroliere fără achitarea accizelor și TVA, este indicat că ”Art. LXXXV. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 56 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, ale art. 7 alin. (11) din Codul fiscal și ale art. 6 alin. (11) din Codul vamal, prezenta lege intră în vigoare la data publicării…”. 

Stimularea fiscală prin derogare

Un alt exemplu de derogare de la normele stabilite în legile Republicii Moldova este și pachetul fiscal și de amnistii, promovat și adoptat din a doua încercare de către guvernare pe 26 iulie 2018. Legile nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală, precum și nr. 179/2018 pentru modificare unor acte legislative au fost publicate și au intrat în vigoare la data de 17 august 2018, după ce au fost promulgate de către președintele Republicii Moldova. 

Toate acestea s-au întâmplat chiar dacă aceste noi prevederi au o directă conexiune cu Codul fiscal, Codul vamal sau titlurile specifice ce țin de administrarea fiscală. Iar conform Legii cu privire la actele normative ”pentru legile care modifică Codul fiscal, Codul vamal…, precum și pentru legile de punere în aplicare a titlurilor Codului fiscal și a legilor ce țin de politica fiscală, data intrării în vigoare trebuie să survină nu mai devreme de 6 luni de la data publicării legilor respective.” 

Iar Legea 179/2018 conține formula magică: ”Art. XII. – (1) Prezenta lege, inclusiv articolul I, prin derogare de la art. 56 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative și de la art. 7 alin. (11) din Codul fiscal nr. 1163/1997, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Astfel, printr-un șir de abateri legale și derogări, aspecte ce țin de politica fiscală și vamală sunt puse în aplicare contrar prevederilor juridice în vigoare din momentul publicării modificărilor și nu reieșind din normele legale standard. Dacă ar fi fost respectat spiritul Legii nr. 100/2017 pachetul fiscal și de amnistii urma să fie pus în aplicare abia în anul 2019 și nu din august sau din octombrie 2018.

Advertisement

Toate sunt deja legi puse în aplicare. În mare grabă, prin derogare. 

Regulile de conduită compromise

Despre numărul mare de derogări de la prevederile legale și impactul negativ asupra economiei naționale atrage atenția, într-un studiu, doctorul habilitat în științe juridice, conferențiarul Victor Balmuș, de la Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei. 

În țările cu economii avansate orice proiect de lege promovat trebuie să parcurgă toate etapele procesului decizional, în mod transparent și respectând integritatea altor legi, având proceduri și termeni stricți, chiar și acele proiecte care aduc doar modificări sau ajustări ale cadrului normativ existent. 

În Republica Moldova aceste ”reguli de conduită” sunt neglijate. Una dintre cauzele arondării Guvernului din acest proces este că el de facto nu decide nimic – toate deciziile sunt luate în altă parte și adevărații autori și promotori pur și simplu își fac economie de timp ocolind procedurile legale. 

Experiența modificărilor netransparente aplicate legislației este nocivă pentru procesul democratic al Republicii Moldova, deoarece deseori astfel de modificări apar ad-hoc pentru votul în lectură finală, fără un aviz pozitiv oficial prezentat de Guvern și cu neglijarea expertizelor anticorupție ale CNA. 

Multe inițiative de acest fel nu au o analiză cost-beneficiu pentru sectorul bugetar sau pentru economia națională, iar altele – chiar dacă și au o notă explicativă – au, de regulă, efecte exact inverse în implementare. Efectele economice și financiare se adeveresc frecvent a fi contrare declarațiilor făcute la momentul promovării. Cum ar putea să se întâmple, bunăoară, cu controversata lege a cetățeniei pentru investiții.

Jurnaliștii publicației britanice The Guardian au demonstrat, într-o investigație publicată săptămâna curentă, că schemele ”pașaport contra bani” devin o sursă majoră pentru coruperea politicului unei țări.

Compania Henley & Partners – cea cu care Guvernul Republicii Moldova a semnat în iulie acordul de elaborare, implementare și promovare a programului de dobândire a cetățeniei prin investiție – a fost prinsă într-un scandal de proporții privind manipularea alegerilor în țările unde a implementat programe similare și este în prezent audiată în parlamentul britanic. 

Citiți și:

Cum deputații au lăsat pensionarii și invalizii fără scutiri la impozitul pe imobil

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati