De ce Moldova nu poate deveni un hub energetic din regiune

shadow
Joi, 11.10.2018 13:49   1072
Directorul de țară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Anna Akhalkatsi a declarat în cadrul unei întrevederi cu ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, că Republica Moldova poate deveni un hub electroenergetic.

„Interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel al României în regim asincron va asigura beneficii inclusiv în cazul interconectării sincrone cu ENTSO-E, precum și va oferi Republicii Moldova posibilitatea de a acționa în calitate de hub electroenergetic pe piața regională de energie electrică”, a spus Anna Akhalkatsi, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI).

Evaluarea progreselor şi reabilitarea CET-2

Întâlnirea a avut loc în contextul vizitei de evaluare la mijloc de termen a progreselor înregistrate în cadrul celor două proiecte - Proiectul privind îmbunătățirea eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din Chișinău, precum și Proiectul de Îmbunătățire a Drumurilor Locale, finanțate de Banca Mondială.

Citiţi şi:

Cu cât ar urma să crească tarifele la energie ca urmare a realizării proiectului de interconexiune

Ministrul Chiril Gaburici, a informat echipa Băncii Mondiale despre progresul înregistrat de proiectul privind îmbunătățirea eficienței SACET Chișinău, care a atins o rată de implementare de peste 80%, la mijlocul duratei acestuia. De asemenea, s-a discutat necesitatea atingerii unui progres similar și pe componenta ce ține de reconectarea la SACET a clădirilor din gestiunea autorităților publice centrale.

Ținând cont de implementarea cu succes a proiectului, Banca Mondială a propus completarea finanțării acestuia cu resurse adiționale pentru a extinde efectele proiectului, inclusiv pentru a permite finanțarea unor măsuri urgente ce țin de reabilitarea blocurilor generatoare la CET-2 din Chişinău.

Ce are şi ce nu are Moldova pentru a deveni hub energetic

Cât despre potenţialul ţării noastre de a deveni un hub electroenergetic, apoi şi anterior s-a vorbit despre aşa-ceva şi nu numai. 

Specialiștii de pe piață sunt însă sceptici în privința perspectivelor Moldovei de a deveni un hub energetic.

Advertisement

Mai ales în condițiile în care la ora actuală Republica Moldova importă circa 99% din gazele naturale, circa 99% din produsele petroliere și circa 80% din energia electrică necesară pentru asigurarea consumatorilor.

În plus pentru a se ajunge la așa-ceva Moldova are nevoie şi de infrastructura necesară, care necesită resurse financiare considerabile.

"Hub-ul nu este doar infrastructură, care să permită transportarea energiei între cele două sisteme nesincronizate! Pentru a deveni hub regional, trebuie să avem un model de piață, un operator de piață, dar și încrederea potențialilor participanți la piață în faptul că regulile stabilite vor fi respectate. Republica Moldova deocamdată nu are niciuna din aceste trei, așa că discuțiile despre hub sunt cel puțin premature", consideră expertul Victor Parlicov, fost director general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Cazul României

În acest sens este relevant cazul României, ţară care are şi resurse energetice şi infrastructură dezvoltată şi în plus e parte a UE şi a ENTSO-E.

Astfel vicepremierul român Viorel Ştefan declara în iunie 2018 în cadrul conferinţei internaţionale "România - Hub energetic. O piaţă energetică românească interconectată regional' că pentru a vorbi despre România ca hub energetic, trebuie mai întâi de discutat despre resursele disponibile.

"Pentru a vorbi despre România ca hub energetic, trebuie să vorbim mai întâi despre resursele pe care le avem. Din totalul energiei electrice produsă în România, principala resursă energetică se bazează pe hidro, gaze naturale, energie nucleară, energie solară şi eoliană. Politicile în domeniul energetic..., estimează că necesarul energiei electrice va fi asigurat, în principal, din surse regenerabile. România dispune de resurse bogate de energie regenerabilă, hidro-energie şi potenţial pentru energie eoliană şi fotovoltaică", susţinea vicepremeirul român.

În opinia lui Viorel Ştefan, "Viziunea României în domeniul energetic trebuie să se axeze pe securitatea reţelelor, prin asigurarea de resurse energetice".

"În continuare, trebuie să ne concentrăm atenţia asupra obiectivelor strategice: securitate energetică, pieţe competitive, energie durabilă, modernizarea sistemului, reducerea sărăciei energetice şi protecţia consumatorilor", mai afirma oficiaul român.

Mai adăugăn că şi alte state din regiune, mai mari şi mai dezvoltate (de la Polonia la Grecia) declară că vor să devină hub energetic, dar ele cel puţin întreprind paşi concreţi în această direcţie şi în plus au şi potenţialul necesar. 

Citiți și:

Moldova are termen de șase ani pentru a se integra în piața energetică europeană



Oportunitati