Norma rezervelor obligatorii este cel mai dur instrument de politică monetară, efectele căruia pot fi observate cel mai rapid (perioadă de transmisie relativ scurtă comparativ cu rata de bază), se constată într-o analiză Expert-Grup.

Dezvoltare rudimentară a sistemului financiar

Potrivit experților BNM a recurs la o asemenea măsură pentru a preveni riscurile inflaționiste cauzate de excesul de lichidități din sectorul bancar.

Citiți și:

Cum Banca Națională se luptă cu excesul de lichiditate

"Privită în mod direct, această măsură vine pe fundalul accentuării excesului de lichiditate prezent în sistemul bancar. Însă privită într-un mod mult mai larg, și anume luând în calcul de unde vine acest exces de lichiditate, observăm că măsura dată încearcă să contracareze deficiențele înregistrate la nivelul mecanismului de intermediere financiară", susține Expert-Grup.

Pe de o parte, stocul mare de depozite în lei confirmă reticența populației și firmelor de a pune în practică și dezvolta idei antreprenoriale (de altfel comportament caracteristic perioadelor de incertitudine).

Pe lângă aceasta, dezvoltarea rudimentară a sistemului financiar național nu oferă altă alternativă de economisire cum ar fi pensiile private sau fondurile de investiții. De cealaltă parte, odată acumulate, depozitele populației cu greu sunt transformate în credite pentru economia reală.

Pentru a putea credita băncile au nevoie de afaceri transparente

Acest fapt derivă atât din existența unor constrângeri la nivel de cerere pentru credite, cât și a constrângerilor la nivel de ofertă de credite.

Respectiv, în contextul noilor cerințe de reglementare bancară, Basel III, pentru a putea credita băncile au nevoie de afaceri transparente, durabile și cu o evidență financiară de calitate. În același timp, o bună parte din agenții economici cu greu se pot conforma acestor reguli, aceștia optând pentru împrumuturi nebancare chiar și mai scumpe dar cu proceduri mai puțin complexe, se mai arată în analiza Expert-Grup.