Scad veniturile populației din activități economice și cresc cele din prestații sociale

shadow
Marţi, 18.09.2018 05:09   1598
Datele Biroulului Național de Statistică (BNS) arată că în trimestrul II 2018 veniturile disponibile ale populației au constituit 2.374 lei pe lună în medie pe o persoană, fiind în creștere cu 6,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar față de trimestrul I 2018 au crescut cu 0,9%.

În termeni reali (cu ajustarea la indicele prețurilor de consum) veniturile populației au înregistrat o creștere de 3,3%, susține BNS.

Salariile și pensiile rămân principala sursă de venit

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 42,4% din veniturile totale disponibile, contribuția acestora fiind în descreștere față de trimestrul II 2017 cu 0,8 puncte procentuale.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit de asemenea prestațiile sociale în proporție de 23,9% (cu 1,9 puncte procentuale mai mult față de trimestrul II 2017), precum și veniturile obținute din activitățile pe cont propriu, 13,5% din veniturile populației, inclusiv 7,3% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 6,2% sunt cele din activitatea individuală non-agricolă.

O pondere importantă dețin transferurile bănești din afara țârii, contribuția acestora fiind de 16,5% din total venituri.

În funcție de mediul de reședință, se constată că veniturile populației din mediul urban au fost în medie cu 643 lei sau cu circa 30% mai mari comparativ cu veniturile populației din mediul rural. Sursa principală de venit a populației din mediul urban este activitatea salarială, care reprezintă 53,6% din total venituri și prestațiile sociale – 22%.

Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salarială – 31% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 22,6 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obținute din activitatea individual agricolă au asigurat 13,9% din totalul veniturilor disponibile, față de 0,8% în mediul urban.

Advertisement

Populația rurală în comparație cu cea urbană este dependentă într-o proporție mai mare de transferurile din afara țării, ponderea acestora fiind de 21,9% față de 11,2% în cazul populației din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populația rurală este caracteristică o pondere mai mare și a prestațiilor sociale, contribuția acestora fiind de 25,9%, comparativ cu 22% în mediul urban.

În structura veniturilor disponibile ale populației, predominante sunt veniturile bănești – 91,2%, iar celor în natură le revine 8,8%.

Cheltuielile pentru produse alimentare au ajuns la 45% din total

Cheltuielile medii lunare de consum ale populației în trimestrul II 2018 au constituit în medie pe o persoană 2.379 lei, fiind în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 5,9%, iar față de trimestrul I 2018 au crescut cu 2,1%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele prețurilor de consum) populația a cheltuit în medie cu 2,6% mai mult comparativ cu trimestrul II 2017.

Cea mai mare parte a cheltuielilor tradițional este destinată necesarului de consum alimentar – 45% (44,3% în trimestrul II 2017). Pentru întreținerea locuinței o persoană în medie a alocat 18,2% din cheltuielile totale de consum (- 0,2 p.p. față de trimestrul II 2017), iar pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 10,4% (nivelul trimestrului II 2017).

Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru sănătate – 5,4%, comunicații – 4,4%, transport – 3,8%, dotarea locuinței – 3,7%, învățământ – 0,4%, etc. Structura acestor cheltuieli nu s-a schimbat esențial comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. În medie, cheltuielile de consum ale populației din mediul urban au constituit 2.746 lei pe o persoană lunar, respectiv cu 652 lei sau de 1,3 ori mai mult față de mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 42,9% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 47,1%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: comunicații (4,5% față de 4,2% în mediul rural), transport (3,8% față de 3,7%), hoteluri, restaurante și cafenele (2,5% față de 0,7%) și pentru servicii de agrement (2,4% față de 0,4%).

Totodată, pentru populația rurală o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: întreținerea locuinței (18,4% față de 18,0% în mediul urban), îmbrăcăminte, încălțăminte (10,5% față de 10,2%), sănătate (5,5% față de 5,4%) și dotarea locuinței (3,8% față de 3,6%).

În structura cheltuielilor totale de consum ale populației, predomină cheltuielile bănești – 91,2%, celor în natură le revine respectiv 8,8%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,5% din total cheltuieli de consum, de regulă acestea fiind cazurile consumului de produse alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.), iar în cazul gospodăriilor rurale, 14,1% din cheltuieli reprezintă consumul produselor obținute în mare parte din activitatea individuală agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei.



Oportunitati