Trecutul nebulos al fostului proprietar al terenului pe care vor să construiască un bloc cu 30 etaje

shadow
Joi, 06.09.2018 07:20   5519
În centrul Chișinăului, pe bulevardul Cantemir, chiar în fața celebrului centru de oficii GBC, ar putea fi construită o clădire cu 30 de etaje și alte cinci în subteran. Fostul proprietar al acesteia a fost condamnat pentru proxenetism şi a fost acuzat de terorism.

La începutul acestei săptămâni, pretura sectorului Râșcani din municipiul Chişinău a anunțat pentru 5 septembrie consultări publice asupra „Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu numărul cadastral 01000207.185 din bd. Dimitrie Cantemir, 6”, însă ulterior acestea au fost amânate. Motivele sunt neclare.

Conexiuni cu terorişti şi traficanţi de droguri

Potrivit proiectului, pe acest teren cu suprafaţa de 35 de ari, unde în trecut fusese iniţiată o construcţie (grad de realizare 7,8%), compania SRL Zen Group vrea să ridice o clădire cu 30 de etaje. În ea vor fi oficii, săli de conferințe, spații comerciale, distractive și de odihnă, alimentație publică, cinematograf, hotel, spații locative, parcare auto subterană etc.

Compania beneficiară – SRL Zen Group a fost înregistrată pe 19 martie 2018, are un capital de două milioane de euro şi este fondată și condusă de doi afacerişti din Turcia: Bulut Firat (30%) și Keles Selahattin (70%). Numele celor doi coincid cu ale unor persoane din cadrul grupului turc Marvista Premium, ce gestionează hotele în Turcia.

Din datele cadastrale rezultă însă că firma Zen Group a cumpărat terenul pe 21 martie 2018, adică la doar două zile după ce a fost înregistrată. Fostul proprietar, firma Mega Grup SRL, a cumpărat terenul la finele anului 2005 de la Universalbank, o bancă care din 2012 se află în procedură de lichidare.

Unic asociat şi administrator al Mega Grup este cetăţeanul turc Zeyneddin Geleri.

Advertisement

Acesta se pare însă că este unul dintre foştii conducători ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) formațiune separatistă interzisă în Turcia, care luptă pentru independența kurzilor.

Mai mult! Pe 1 februarie 2012, Trezoreria (ministerul de finanțe) Statelor Unite a impus sancțiuni contra lui Zeyneddin Geleri şi a altor doi bărbați cu domiciliul în Moldova despre care autoritățile americane spuneau că lucrează ca traficanți de droguri în slujba Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Într-un comunicat de presă, Trezoreria SUA specifica că persoanele sancționate sunt Zeyneddin Geleri, Cerkez Akbulut și Omer Boztepe. Se mai spunea că Boztepe se ascunde de autoritățile moldovene după ce a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru trafic de droguri.

Totodată firmele românești Geleri Import Export, Gelro Impex si Mega Group, care au legatură cu Zeyneddin Geleri, au fost trecute pe lista neagră de catre Departamentul de Stat al SUA, pe motiv că finanţează PKK.

Autoritățile americane au sancționat atunci și o a patra persoană, Omer Geleri, ca și trei firme cu sediul în România, pentru legăturile lor cu Zeyneddin Geleri, care este considerat „membru de rang înalt în PKK”.

Pe de altă parte România a fost condamnată în 2011 de CEDO să-i plătească despăgubiri de 13.500 de euro lui Zeyneddin Geleri, după ce în 2005 a fost declarat indezirabil pe motiv că „acesta desfasoară activităţi de natură să pună în pericol siguranţa naţională".

În acest sens, kurdul s-a plâns la CEDO că nu i s-a prezentat nicio probă, iar politistii care l-au reţinut l-au bătut până l-au lăsat inconştient. Geleri susţinea că, până să-şi revină, ar fi fost îmbarcat intr-un avion şi trimis la Verona. Pentru expulzarea sa şi presupusa bataie încasată de la politişti, presupusul terorist a cerut României, ca despagubire, aproape 27 de milioane de euro.

Condamnat pentru proxenetism

În același timp în Republica Moldova Geleri deține compania Mega Grup, un apartament, într-un bloc din sectorul Botanica și a fost acuzat şi condamnat pentru proxenetism. 

Potrivit unei decizii a Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 5 septembrie 2017, Geleri Zeyneddin a fost condamnat în baza art. 220 (Proxenitismul) alin. (1) din Codul penal la amendă în mărime de 900 unități convenționale, ce constituie 18.000 lei. 

Recursurile ordinare şi în anulare depuse de el, au fost respinse de Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie.

Încercările noastre de a lua legătura cu avocații săi, sau chiar cu el nu au dat rezultate, pentru că în deciziile instanțelor a fost blurat până și numele avocaților care iau apărat interesele. 

Totodată nu este nicio informație dacă în cazul lui a existat vreo anchetă privind legăturile cu organizații teroriste.



Oportunitati