Câți bani vor pierde bugetele locale în urma reformei fiscale [SONDAJ]

shadow
Vineri, 03.08.2018 08:59   1819
Reforma fiscală aprobată de Guvern și Parlament în mare grabă va afecta bugetele autorităților publice locale, susține Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM). Pierderile ar putea fi de sute de milioane lei, dar o estimare oficială nu au nici autorii așa-zisei reforme.

Este vorba în special de prevederea prin care impozitul pe venit al persoanelor fizice va reprezenta o taxă unică de 12%, în loc de cele două trepte de impozitare de 7 și 18%, ca în prezent.

Reforme în grabă și jumătăți de măsură

CALM susține că potrivit Cartei Autonomiei Locale, Legii Administrației Publice Locale (APL) și altor acte, toate proiectele de Lege ce vizează activitatea APL trebuie să fie consultate obligatoriu cu APL, prin intermediul asociațiilor reprezentative, lucru ce nu s-a întâmplat în cazul reformei fiscale aprobate de Parlament pe 26 iulie.

Citiți și:

Reforma fiscală: La cei mai mulți salariul va crește cu 37-40 lei pe lună, dar la unii cu 5.138 lei

"Totodată, ministerului Finanțelor nu a prezentat niciun studiu de impact al politicilor fiscale ce se propun spre implementare din luna octombrie a acestui an, iar noua reformă fiscală nu este clar dacă va aduce și rezultate pentru guvernarea locală sau doar va subția și mai mult bugetele APL", se arată într-un comunicat al CALM.

Congresul amintește și de faptul că în urma reformei sistemului finanțelor publice locale inițiate în 2015, a fost schimbat esențial modul de formare a bugetelor locale. Astfel sistemul actual este centrat/axat pe venituri, spre deosebire ce cel anterior, care era axat pe cheltuieli.

Autonomia autorităților locale, călcată în picioare

"Însă la această schimbare de concept și esență a sistemului de finanțe locale nu a fost ajustat Codul Fiscal și altă legislație conexă, care urmau să asigure cadrul necesar legal și material pentru o dezvoltare continuă a autonomiei financiare locale veritabile", susține CALM.

Advertisement

De asemenea, se menționează și jumătățile de măsură și neimplementării etapei a doua a reformei – consolidarea bazei financiare locale, prin care urma ca bugetele locale să obțină mai multe surse de venit și mai multă autonomie în gestionarea resurselor financiare/patrimoniale locale.

În consecință, în prezent, gradul de autonomie locală cunoaște o stagnare și chiar o descreștere tot mai pronunțată.

Potrivit CALM, volumul veniturilor proprii a bugetelor locale, din totalul veniturilor publice, este în descreștere constantă și departe de standardele europene.

Doar Chișinăul ar putea pierde 300 milioane lei

"În acest context, impozitul pe venitul persoanelor fizice, vizat de reforma respectivă, reprezintă un element cheie în tot sistemul actual de finanțe locale, iar orice schimbări în statutul acestui impozit influențează direct situația bugetelor locale de toate nivelele. Acest lucru nu poate să nu îngrijoreze APL și necesită clarificări din partea autorităților statului", potrivit Congresului.

Reprezentantul municipiului Chișinău a afirmat că drept consecință a implementării reformei fiscale, bugetul capitalei va pierde anual circa 300 milioane de lei. Pierderi au fost anunțate și de către alți reprezentanți ai orașelor și satelor prezenți la ședință. 

Totodată CALM precizează că chiar dacă conform Legii, Guvernul este obligat să acopere financiar aceste pierderi, la moment nu este cunoscută viziunea Executivului în privința compensării acestor pierderi, dar și care vor fi aceste modalități. În acest sens, toate mecanismele legale de consultare și dialog, precum și prevederile legale exprese corespunzătoare, fiind totalmente neglijate.

Ministerul Finanțelor: Încasările vor scădea cu 73 milioane lei pe lună

În replică, unul din autorii refeormei, Ion Chicu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor a precizat într-o postare pe o rețea socială că "diminuarea respectivă a cotei de impozit aduce matematic o decădere de încasări de circa 73 milioane lei pe lună". Adică circa 876 milioane lei pe an.

"În mediu pe țară, încasările din acest impozit se repartizează cam 57/43% între bugetele locale și cel de stat, respectiv. Deci, lunar din BUAT (Bugetul Unităților Administrativ-Teritoriale n.r.) ar decade matematic cam 42 mln.lei. Considerînd faptul, că cotele noi intră în vigoare de la 1 octombrie, pentru perioada ce-a rămas din anul 2018 la BUAT nu vor ajunge cam 84 mln. lei", susține oficialul.

Promisiuni că nimeni nu se va confrunta cu probleme în finanțare

"Atenție, însă, fără panică, Vă asigur, că nici cele mai mici primării nu se vor confrunta cu probleme în finanțarea cheltuielilor planificate. Din mai multe motive, inclusiv, că chiar și în acele 2 luni vom avea creștere de salarii. Avem și un mecanism pregătit de compensare în caz (putin probabil) de necesitate. Avem, bineînțeles, o strategie clară și pentru anul 2019, or în primele luni vom avea un număr de UAT, la care se pot înregistra decăderi de venituri. Vom prevedea transferuri mai mari în bugetul pe anul viitor", mai afirmă Ion Chicu.

Totodată el îndeamnă pe toți la treabă pentru a spori gradul de autonomie a UAT și spune că prin reforma respectivă, Guvernul oferă "o bună posibilitate autorităților locale de a atrage investitori, de a mări numărul locurilor de muncă, or problema poverii fiscale excesive pe plățile salariale afectează cel mai mult regiunile, sectorul rural".

"Reducerea cotei asigurărilor sociale de la efectiv 16% la 12% pentru agricultori, combinată cu cota unică de 12% la impozitul pe venitul persoanelor fizice, poate contribui la consolidarea bazei fiscale și, implicit, la creșterea autonomiei financiare a regiunilor. Deci, cu calm și îndrăzneală, reușim!", 



Oportunitati