Existența OMC este în pericol. De ce și cum poate fi salvată Organizația Mondială a Comerțului [SONDAJ]

shadow
Miercuri, 25.07.2018 06:37   2330
Concepută în calitate de instrument pentru reglementarea relațiilor comercial-economice între țările lumii pe cale pașnică, prin negocieri bilaterale și colective, Organizația Mondială a Comerțului (OMC) pare în prezent a fi un organism schilodit care își pierde raționamentul la existență.

Această concluzie aparține prestigioasei publicații britanice The Economist, care acuză administrația de la Washington de clătinarea fundației OMC. 

În analiza publicată săptămâna trecută se spune că decizia guvernului condus de Donald Trump de a impune unilateral tarife la oțelul și aluminiul importat din China și din statele aliate ale SUA (UE, Canada), în valoare de zeci de miliarde de dolari – încălcând astfel acordurile asumate prin aderarea la organizația creată chiar la inițiativa SUA – a dat startul unui nou veritabil război comercial la scară internațională. Țările vizate în această decizie au răspuns prin măsuri similare. Administrația Trump de asemenea blochează numirea a noi membri în consiliul de apel a OMC, fapt care va face imposibilă examinarea disputelor comerciale după anul 2019. 

OMC 2.0?

”OMC a fost creată pentru a soluționa disputele comerciale și a preveni acțiunile de răzbunare (din partea părților afectate). Astăzi această instituție pare a fi un spectator care privește îngrozit cum întregul sistem, încredințat să-l supravegheze, se prăbușește. Adepții comerțului liber au tot dreptul să se îngrijoreze, însă deocamdată nu au dreptul la disperare. Și asta pentru că la orizont se conturează un plan de salvare a sistemului,” este de părere The Economist. 

O explicație a acestei constatări este că președintele Trump nu este singura persoană care realizează politica SUA în domeniul comerțului și că negociatorul-șef al administrației americane Robert Lighthizer a dat asigurări colegilor din UE și Japonia că SUA dorește să reformeze organizația, fără vreo intenție de a o desființa, iar tiradele șefului fac parte din arsenalul de metode folosite pentru a obține maximum concesii de la parteneri. 

A doua explicație este că după aderarea la OMC în anul 2001, Republica Populară Chineză nu s-a conformat cu regulile organizației pentru a deveni o piață liberă, așa cum a sperat Occidentul, ci a distorsionat comerțul într-o manieră pe lângă care acțiunile de dumping și alte motive de dispută între membrii organizației par a fi floare la ureche.

Advertisement

Este vorba despre giganții de stat chinezi și subvențiile masive acordate de autoritățile de la Beijing, care au creat constrângeri în livrarea unor produse de bază, cum ar fi oțelul de exemplu și au distorsionat piețele. Pe de altă parte China continuă să îngrădească accesul investitorilor străini pe piața internă. Firmele străine care operează în această țară se confruntă cu reglementări excesive și sunt obligate să predea toate drepturile intelectuale înainte de a fi admise pe piață. 

China este de vină?

Astfel, președintele Trump are unele motive legitime să fie supărat pe China, la fel de mult ca și europenii și japonezii, însă penalizarea chinezilor din perspectiva reglementărilor actuale ale OMC este dificilă – deci ele trebuie rescrise, afirmă autorul. Efortul constă în re-definirea noțiunilor de distorsionare a pieței, reducerea numărului de dovezi necesare pentru a demonstra încălcarea regulilor, stabilirea hotarelor pentru măsurile adecvate de răspuns, simplificarea procedurii de depunere a plângerilor, reducerea numărului de activități care pot fi subvenționate, etc. 

Este un efort colosal, dar de ce ar trebui China să se aboneze la o reformă contrară modelului de economie controlată de stat? Răspunsul este că în caz contrar SUA va dărâma întregul sistem iar Beijingul, care are un interes vital să conserve ordinea de care depinde prosperarea economiei chineze și implicit legitimitatea Partidului Comunist Chinez în fața populației, va fi izolat din nou. În acest caz promisiunea făcută de partidul de la guvernare de a obține producția tuturor mărfurilor acasă până în anul 2025 va fi compromis. Beneficiile Chinei care derivă din calitatea de membru al OMC au constat nu în tarife mici – ele erau deja mici la acel moment – ci în stabilitatea relațiilor comerciale, constată publicația. 

Mingea revine pe teren american

Pericolul unei astfel de evoluții a împins China să semneze pe 16 iulie curent un acord de colaborare important cu Uniunea Europeană și Japonia în privința reorganizării OMC. Va fi o sarcină dificilă de a convinge toți cei 164 de membri ai organizației să subscrie la reformă, mai ales că unii membri încă nu au reușit să soluționeze unele dispute mai vechi în cadrul formatului actual al OMC. Totuși, dacă cele mai mari economii ale lumii vor găsi un compromis și vor rescrie regulile în comun, celelalte țări membre vor fi nevoite să le accepte într-un final. 

Aici mai este o problemă cu liderul de la Casa Albă: Dl Trump, care critică OMC cu orice ocazie, este încrezut că înțelegerile bilaterale sunt mai potrivite intereselor SUA și este imprevizibil. 

În cazul în care cei mai importanți membri ai organizației reușesc să unească restul lumii în jurul unui set de reguli noi, care sunt adecvate și intereselor americane, și formează un bloc suficient de mare care ar forța China să facă o alegere corectă între aderare și izolare, am putea asista la renașterea uneia dintre cele mai importante instituții globale din perioada postbelică. Aceasta ar putea deveni chiar mai eficientă și mai justă – cu condiția că negociatorul-șef al Casei Albe își convinge șeful că reforma OMC este ”o afacere bună” și corespunde intereselor SUA, conchide publicația The Economist. 



Oportunitati