Studiu: hotarul de la Prut este principala barieră comercială pentru Moldova [SONDAJ]

shadow
Vineri, 20.07.2018 07:09   5378
Comerțul internațional – sau cea mai mare parte a lui – are loc prin coridoare comerciale – rute pe care mărfurile sunt transportate pe cale terestră, maritimă sau aeriană. În acest sens nu este o excepție nici Republica Moldova, dar până acum a lipsit o evaluare cuprinzătoare a acestor coridoare comerciale.

Primul studiu de evaluare cuprinzătoare a coridoarelor comerciale ale Moldovei a fost realizat abia în acest an de Programul pentru Reforme Structurale în Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Evaluarea coridoarelor comerciale (ECC) are drept scop măsurarea performanțelor coridoarelor, identificarea blocajelor și constrângerilor și definirea soluțiilor pentru îmbunătățirea performanțelor coridoarelor, care, la rândul lor, vor facilita schimburile comerciale. Studiul privind ECC include o serie de recomandări și acțiuni strategice pentru Guvernul Republicii Moldova, care vizează facilitarea comerțului internațional de-a lungul rutelor existente folosite de comercianții moldoveni.

Un studiu inedit cu soluții practice

„E un studiu inedit care va oferi autorităților și oamenilor de afaceri din Moldova mai multe soluții practice pentru îmbunătățirea performanțelor coridoarelor comerciale în vederea reducerii costurilor de afaceri și, mai ales, creșterii competitivității produselor moldovenești pe piața internațională”, a declarat la prezentarea publică a studiului, Excelența Sa, James D. Pettit, Ambasadorul SUA.

Totodată el a remarcat că deși „Moldova are o poziționare geografică favorabilă, situându-se la hotar atât cu economiile și piețele tradiționale, cât și cu cea mai mare piață de desfacere din lume, cea a Uniunii Europene”, faptul că avem de acces restricționat la mare, generează mai multe provocări pentru economia națională.

James D. Pettit și-a exprimat și speranța că Guvernul Republicii Moldova „va depune toate eforturile pentru a implementa reformele necesare în domeniul transporturilor și logisticii și va asigura un cadru de reglementare modern clar și simplu pentru facilitarea comerțului”.

90% din mărfuri sunt transportate pe cale rutieră

La rândul ei, Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei a susținut că acest studiu este o „radiografie atât a coridoarelor comerciale”, care oferă pârghiile necesare pentru elaborarea și implementarea unor politici și acțiuni eficiente care vor îmbunătăți situația din domeniul infrastructurii, serviciilor de transport și logistică.

„Scopul nostru este să dezvoltăm în Moldova un sistem de transport și logistică modern, care să atragă mai multe investiții în domeniu și să contribuie la crearea mai multor locuri de muncă", a promis Iuliana Drăgălin. Oficialul a recunoscut însă faptul că aceste coridoare comerciale „încă urmează a fi îmbunătățite”, dar nu a uitat să se laude cu reformele și acțiunile întreprinse de Guvern, afirmând că progresele pot fi observate deja.

Advertisement

Douglas Muir, directorul Programului USAID pentru Reforme Structurale în Moldova a menționat faptul că în toată lumea există o mai mare diversficare a modului de transportare. În Moldova însă circa 90% din mărfuri sunt transportate pe cale rutieră, ceea ce crește importanța calității drumurilor.

Bariera de la vama Leușeni-Albița

„Dar nu starea drumurilor este cea mai mare problemă pentru comerțul Moldovei”, a precizat Douglas Muir. Potrivit lui, studiul a arătat că de fapt cea mai mare problemă pentru comerțul Moldovei îl reprezintă timpul de așteptare la frontieră pentru transportatori, care variază de la câteva ore, la hotarul cu Ucraina, la 1-3 zile pentru a traversa punctul de trecere a frontierei moldo-române Leușeni-Albița.

De notat că prin acest punct au trecut în 2016, peste 25% din toate transporturile rutiere de mărfuri, respectiv acesta e un punct cheie pentru comerțul Moldovei.

„Hotarul dintre Moldova și România reprezintă nu doar un hotar între două țări, ci și un hotar extern al UE. Frontierele externe ale UE diferă de majoritatea frontierelor naționale, reprezentând poarta de acces spre o regiune de 28 de țări cu o populație de peste o jumătate de miliard de oameni, iar România trebuie să monitorizeze strict hotarul pentru UE”, a menționat directorul Programului USAID.

La Leușeni-Albița timpul de aștepare este de 16 ori mai mare

În acest sens Douglas Muir, a prezentat câteva comparații. Astfel timpul mediu necesar pentru trecerea unei frontiere românești (6 din cele 23 de treceri de frontieră evaluate) a fost în 2016 de 380,4 minute, de 16 ori mai mare în comparație cu timpul de 23,8 minute, de la alte 23 frontiere între țările UE și țările non-UE.

Mai mult! La vama Leușeni-Albița se atestă cea mai slabă performanță de la frontiera moldo-română, iar timpul de așteptare trece și de o mie de minute. În condițiile în care comerțul exterior al Moldovei se redirecționează spre vest, această problemă devin tot mai evidentă și mai presante.

Iurie Ceban, director-adjunct al Serviciului Vamal a avut și o explicație a acestei situații grave, susținând că o parte din vină o au autoritățile românești, care nu iau măsuri suficiente pentru a majora numărul de vameși. 

„Noi întreprindem toate măsurile necesare pentru a fluidiza traficul de la frontieră”, a afirmat oficialul.

Costuri mari ce scad performanța coridoarelor comerciale

Kristen Hartpence, specialist în logistică la Nathan Associates a menționat un alt factor important pentru performanța coridoarelor comerciale, costurile, care însă la fel depind mult de timpul de transportare.

„Am atestat că în anumite perioade, așteptarea pentru a trece frontiera poate reprezenta și 90% din timpul de transportare a mărfurilor”, a afirmat Kristen Hartpence. Potrivit ei rândurile ce se creează la vamă se datorează și lipsei unui sistem informațional care să permită transportatorilor să se programeze și să știe în timp real când pot trece controlul vamal.

Specialista în logistică de la Nathan Associates a vorbit și despre o altă problemă: accesul redus la surse de finanțare ieftine pentru transportatorii moldoveni, ceea ce duce la costuri foarte mari (până la 30% din cost) și transferul companiilor de transport din Moldova în România.

Asigurarea capacității instituționale, factor critic

În opinia lui Paul Kent, vicepreședinte al Nathan Associates reducerea timpului de așteptare și înlăturarea altor deficiențe ar putea avea un impact economic și fiscal major pentru Moldova.

Totodată el a prezentat și o strategie pentru îmbunătățirea performanței sectorului logistic din Moldova. Aceasta include șapte factori strategici determinanți și obiectivele și acțiunile asociate.

Factorii strategici determinanți includ:

1. Îmbunătățirea eficienței instituționale a sectorului logistic
2. Asigurarea implementării unor politici de susținere a sectorului, a cadrului legislativ și de reglementare
3. Îmbunătățirea facilitării comerțului
4. Dezvoltarea unei infrastructuri eficiente și productive
5. Existența unui sistem logistic eficient de transport
6. Facilitarea finanțării durabile
7. Promovarea sectorului logistic.

Cei șapte factori în ansamblu constituie 25 de strategii și 71 de acțiuni. „Factorul determinant nr. 1 este critic, deoarece abordează schimbările necesare pentru asigurarea capacității instituționale a Moldovei de a anticipa și răspunde la problemele și oportunitățile sectorului”, a precizat expertul.

De notat că în perioada de patru ani de implementare (septembrie 2017 – septembrie 2021), Programul pentru Reforme Structurale în Moldova, finanțat de USAID, va sprijini Guvernul Moldovei ca să continue procesului de integrare a Republicii Moldova în sistemele comerciale regionale și mondiale.



Oportunitati