Cu cât ar urma să crească tarifele la energie ca urmare a realizării proiectului de interconexiune

shadow
Luni, 16.07.2018 06:45   3249
După Guvern, și Parlamentul a ratificat un acord de împrumut cu Banca Europeană de Investiții, în valoare de 80 de milioane de euro pentru interconectarea electrică cu România. În scurt timp va fi ratificat și acordul de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru o sumă similară.

Scopul final constă în construcția, echiparea și punerea în funcțiune a interconectării electrice dintre Republica Moldova și România, inclusiv o stație Back-to-Back (BtB) în Vulcănești, o linie de transport de 400 kV între Vulcănești și Chișinău, extinderea stației de transformare din Chișinău și extinderea stației Vulcănești de 400 kV.

"Da energia va veni?"

Pentru realizarea acestui proiect, Republica Moldova va mai primi un alt împrumut, în valoare de 80 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, 70 de milioane de la Banca Mondială și un grant de 40 de milioane de euro de la Comisia Europeană. 

Astfel în total, Republica Moldova urmează să primească aproximativ 270 de milioane de euro pentru realizarea acestui proiect, care urmează a fi finalizat până în anul 2022.

Citiți și:

Proiectele de miliarde care vor asigura securitatea energetică a Moldovei

Lucrările ar putea începe chiar în acest an, dar problema cea mai mare este stația Back-to-Back, construcția căreia ar putea dura, a declarat în cadrul ședinței Parlamentului, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Vitalie Iurcu.

Mai mulți deputați și-au manifestat însă îngrijorarea că banii vor fi cheltuiți ineficient, iar proiectul va bate pasul pe loc, la fel ca și în cazul gazoductului Iași-Ungheni.

"Da energia va veni?", a întrebat liderul Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin, care a sugerat că acest proiect ar putea avea soarta gazoductului Iași-Ungheni, care nu este utilizat de doi ani și ceva.

Potrivit autorităților, investiția va fi recuperată din contul tarifului reglementat de transport al energiei electrice. Totuși nici Guvernul, nici Moldelectrica, întreprindere ce va primi banii și nici alte structuri nu au prezentat o analiză cu cifre concrete privind impactul acestui proiect și mai ales cum va fi recuperată investiția. 

O investiție irecuperabilă

Specialiștii însă au avertizat că o astfel de investiție va fi dificil de recuperat rapid. Ba chiar deloc, în condițiile Republicii Moldova. Or, construcția stației BtB în Vulcănești, semnifică realizarea așa-zisului scenariu asincron A3 de racordare la rețeaua europeană, adică la sistemul ENTSO-E.

"În baza modelării posibililor scenarii de dezvoltare ale surselor de energie pentru Republica Moldova cu reflectarea costurilor respective asupra tarifelor la energia electrică aplicate consumatorilor finali, este demonstrat că scenariul asincron, nu se va recupera economic", se constată în studiul "Impactul economic și de securitate a interconectării sistemelor electroenergetice ai Republicii Moldova și cel Vest European", realizat de Ion Comendant, coordonator la Institutul de Energetică al Academiei de Ştiințe.

Advertisement

Potrivit studiului realizarea scenariului "nu va duce la crearea de fluxuri de energie est-vest și invers de pe urma cărora țara miza să obțină beneficii, precum și nu se va bucura de acoperirea necesității în energie de echilibrare venită din vest în proiectele de promovare a surselor eoliene și fotovoltaice de energie".

"Proiectul asincron, deci, devine unul doar pentru realizarea obiectivului de securitate energetică. Însă pentru aceasta se prevede a plăti prea mult", susține cercetătorul.

Estimările făcute de autorități cu ajutorul unor instituții internaționale au arătat că pentru realizarea acestui proiect vor fi necesare circa 478 milioane de dolari. Așa că pentru realizarea acestuia în afară de creditele și granturile de circa 270 milioane euro, alocate de BERD, BEI, BM și Comisia Europeană vor fi necesare și alte cheltuieli de peste 100 de milioane ce vor fi suportate de Republica Moldova.

"Investițiile în realizarea scenariului A3 nu se recuperează din punct de vedere economic, chiar și în 20 ani de zile, - perioadă de depreciere a instalației BtB. Acest scenariu servește doar pentru atingerea obiectivului de securitate energetică și doar pentru (Republica Moldova de pe n.r.) malul drept al Nistrului", constată Ion Comendant.

Cu cât vor crește tarifele

Potrivit calculelor efectuate de cercetător, suma de 478 milioane dolari este echivalentă cu construcția a 1.600 kilometri de LEA 400 kV sau 9.560 km de LEA 110 kV. Pentru comparație lungimea totala a tuturor rețelelor electrice de 330-400 kV din Republica Moldova, măsurate într-un singur circuit, constituie doar 716,47 kilometri, adică de 2,2 ori mai puțin decât 1.600 km.

Cu alte cuvinte, investiția în realizarea scenariului A-3 este semnificativă pentru condițiile Republica Moldova. Din punct de vedere economic, ea își găsește justificare în condițiile în care investiția menționată se recuperează în termene rezonabile (10-20 de ani). Aceasta s-ar putea întâmpla în situația în care racordarea asincronă ar aduce o scădere adițională a prețului la energia electrică.

Efortul investițional considerabil, de circa 500 de milioane dolari (circa 415 milioane euro) se va reflecta în tariful final pentru consumatori.

Potrivit calculelor efectuate de savant, tariful final ar putea crește cu 1,37-1,47 cenți americani pentru un kWh (23-24,5 bani), adică cu 10-15%, care ar putea să se diminueze până la 0,7-0,8 cenți/kWh, datorită competiției pentru energia cea mai ieftină dintre furnizorii din est și vest.

"Dacă este așa, atunci este logic să ne întrebăm dacă există o soluție mai ieftină pentru asigurarea doar a securității energetice", precizează Ion Comendant.

Soluții de alternativă

În studiu el analizează și alte scenarii de asigurare a securității energetice. Astfel construcția de centrale proprii duce la o scumpire a energiei și mai mare, decât în scenariul asincron A-3. 

Cea mai ieftină soluție constă în efectuarea de transformări respective în rețeaua de transport, precum și construcția interconexiunii de 400 kV Suceava-Bălți, schemă, care ar putea opera sincron cu sistemul electroenergetic românesc.

"Funcționarea schemei în cauză se prevede doar în situații în care apare o amenințare asupra fiabilității furnizării energiei electrice consumatorilor aflați pe malul drept al Nistrului. Cu alte cuvinte, în regim normal ea nu funcționează, adică se află în regim de „Stand-By”. Schema în cauză, în situația aplicării ei, presupune deconectarea legăturilor cu Ucraina, fapt ce ar putea provoca deranjamente însemnate în sistemul electroenergetic regional. Pentru a exclude acest lucru, schema ar putea fi îmbunătățită", afirmă specialistul.

Totodată el susține că într-o așa lucrare va trebui să se ia în considerație mai multe aspecte, inclusiv echiparea sistemului electroenergetic cu instalații și sisteme de operare care ar asigura îndeplinirea exigențelor ENTSO-E de racordare în regim sincron. Conform calculelor autorului, investiția totală pentru realizarea unui astfel de scenariu nu ar depăși 100-150 milioane de dolari, de 3-5 ori mai mică, decât investiția necesară realizării scenariului asincron cu stația Back-to-Back.

De notat că despre construcția unor linii electrice de interconectare cu România se vorbește deja de 27 de ani, perioadă în care s-au făcut câteva studii de fezabilitate, s-au elaborat și aprobat patru Strategii Energetice ale Republicii Moldova, s-au vehiculat numeroase proiecte, dar s-a reușit construcția doar a unei linii de 110 KV, care așa și nu este utilizată.

Citiți și:

Moldova are termen de șase ani pentru a se integra în piața energetică europeană



Oportunitati