SCHEMĂ Sistemul ce l-a salvat în 2008 de justiție pe raider, continuă să funcționezeă și acum

shadow
Marţi, 17.07.2018 09:00   6285
Pe 10 iulie 2008, adică zece ani în urmă, un grup operativ din procurori, ofițeri ai Centrului de Combatere a Crimelor Economice și Corupției (CCCEC) și Direcția investigații Financiare a Ministerului Afacerilor Interne au efectuat o percheziție în oficiul firmei Moldprotectplant SRL, de pe strada București, 67 din Chișinău.

Percheziția se desfășura pe un caz de fraudă de circa patru milioane de dolari cu implicarea Moldprotectplant SRL și a altor companii ce făceau parte dintr-o rețea controlată de afaceristul Veaceslav Platon și apropiații săi.

O acțiune de rutină...

"Au percheziționat acolo trei birouri și au confiscat șase calculatoare pline de fișiere. Era o acțiunie de rutină, până când sub un birou nu au descoperit trei cutii de hârtie care conțineau "un număr impunător" de ștampile ale unor compani înregistrate în locații exotice offshore", așa e descris evenimentul într-o anchetă OCCRP și RISE Moldova.

Doar două ștampile din cele descoperite erau legate de frauda pe care o investigau, iar restul de peste 40 de bucăți nu însemnau mai nimic pentru anchetatori. Ulterior multe din firmele a căror ștampile au fost descoperite în timpul acelei percheziții vor deveni cunoscute în intreaga lume și vor fi incluse în studii și manuale de combaterea crimei organizate și a spălării de banii: Mirabax Limited, Liberton Associates, Felina Investments, Albany Insurance, Caldon Holdings etc.

Multe ștampile aparțineau companiilor moldovenești, iar una dintre acestea, Luminare SRL, era o firmă fondată chiar de Veaceslav Platon, condamnat anul trecut la 18 ani închisoare. Erau și foi cu antetul unor instituții de stat

Momentul potrivit a fost ratat 

Descoperirea de atunci a arătat cât de extinsă era deja rețeaua de firme controlată de Platon și apropiații săi și oferea anchetatorilor posibilitatea de a vedea și investiga toate conexiunile. 

Apoi sa întâmplat ceva ciudat. Pe 23 iulie 2008, la mai puțin de două săptămâni după ce ofițerii de poliție au confiscat ștampilele și calculatoarele, a venit un ordin de sus pentru a returna totul. Președinte al țării era Vladimir Voronin, doar că ițele nu duceau la el, ci la persoane ce conduceau Procuratura Generală.

De fapt procurorii nici nu au mai asteptat decizia instantei si au returnat toate probele. Peste doua ore insa o instanță a decis că de fapt anchetatorii pot să nu returneze firmelor toate materialele, dar era deja târziu.

Cauza penală 2008030181 a fost stopată și nu a mai fost dusă până la capăt. Peste câțiva ani aceleași companii vor fi folosite din nou într-o serie de operațiuni masive de spălare a banilor, care au scos miliarde de dolari din Rusia și, trecând prin Moldova, spre Uniunea Europeană.

Salvat de judecător

Peste patru ani, pe 23 iulie 2012, o nouă operațiune, cu percheziții la un alt oficiu al "raiderului nr.1", pe adresa 31 august 1989, 151, din Capitală. O echipă de anchetatori în frunte cu Adriana Bețișor va ridica de acolo numeroase documente și calculatoare într-un dosar deschis pe tentativă de însușire a bunurilor în proporții deosebit de mari. Şi acolo s-ar fi depistat ștampile ale unor offsoruri, foi curate cu antetul și ștampila unor instituții de stat, inclusiv Președinția și Banca Națională etc

Peste o lună și ceva judecătorul de instrucție Ghenadie Morozan (sectorul Râșcani din Capitală) a emis o încheiere prin care a obligat Procuratura Anticorupție să întoarcă proprietarilor toate documentele și calculatorele, pe care anchetatorii le-au ridicat în cadrul percheziției.

Advertisement

Scenariul s-a repetat.

Judecătorul Morozan era deja celebru prin faptul că a emiso încheiere prin care obliga Procurorul General a Republicii Moldovasă decline competența pentru efectuarea urmăririi penale și să transmită Procuraturii Generale a Federației Ruse cauzele penale în privința cunoscutului interlop Grigore Caramalac. Pentru această faptă Morozan s-a ales doar cu un avertisment de la Consiliul Superior al Magistraturii.

Furtul miliardului anulat de procuror

Au trecut 10 ani, dar credeți s-a schimbat ceva? Cineva va zice că da. Or, Veaceslav Plarton e în închisoare, ceea ce este adevărat, doar cu specificarea: cu ce preț s-a reușit asta? Dar condamnarea lui Platon nu a rezolvat problemele din justiția moldovenească. Din contra situația poate că se agravează.

Să luăm furtul miliardului. Chiar zilele trecute am aflat că prin ordonanța procurorului Iulian Suhan de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) doi afaceriști acuzați de implicare în această fraudă au fost scoși de sub urmărirea penală.

Adică 25 milioane de lei, luați sub formă de credit de la Banca Socială, pe 25 noiembrie 2014, exact în ziua când mai multe firme fantome au primit credite de miliarde de lei de la Banca Socială, cel mai probabil că nu vor mai fi returnați niciodată.

E un caz dezvăluit de Mold-Street încă în 2016, care arăta elocvent cum unii afaceriști amână la nesfârșit returnarea banilor luați cu împrumut de la una din cele trei bănci implicate în "furtul milardului".

Este vorba de celebra schemă "titirezul". Astfel Vinăria Zîmbreni, controlată de Corneliu Ţurcanu, a contractat împrumuturi de peste 30 milioane de lei de la Banca Socială, dar pentru a-și păstra Întreprinderea a inventat o metodă de a controla procesul de insolvabilitate prin datorii inexistente. 

Banii au făcut o rotație prin conturile soților Țurcanu și companiilor afiliate, ca în final să ajungă la fel în conturile soților Țurcanu. 

Totodată, prin aceste ”transferuri” s-au ”rezolvat” câteva chestiuni legate de un șir de operațiuni economice și anume: ”Majorarea capitalului social”, ”Achitarea prețului pentru bunuri imobile”, ”Acordarea împrumutului”, ”Achitarea unor cambii” etc., ca în final soții Țurcanu să rămână și cu banii ”achitați”. 

Urmare a acestor transferuri, soții Țurcanu și-au ”soluționat” și alte chestiuni legate de pseudo-achitările pentru procurarea unui șir de bunuri imobile, obținerea controlului asupra creditorilor întreprinderii în cadrul procesului de insolvabilitate, precum și cu achitarea unor cambii dubioase.

Sergiu Berghie, lichidatorul Băncii Sociale susținea în 2016 că toate contractele dintre firmele soților (Nox DDV, Megavil Grup și Vinăria Zîmbreni) sunt fictive, respectiv nule și a solicitat CNA "investigarea tuturor acest fapte". La fel a solicitat ca CNA să facă o "apreciere legală a acțiunilor comise de factorii de decizie al companiilor Vinăria Zîmbreni, Nox DDV și Megavil, cât și cazul prezenței elementelor infracțiuni pornirea unei cauze penale și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate".

Pe acest caz Procuratura Anicorupție a inițiat încă la finele anului 2015, o urmărire penală pentru abuz de serviciu și spălăre de bani în proporții deosebit de mari, pentru care pedeapsa este închisoare de la 5 la 10 ani.

Unde au dispărut 25 de milioane?

Acum procurorul Iulian Suhan constată că acțiunile lui Corneliu Ţurcanu și soției sale "nu întrunesc elementele infracțiuni" și ei au fost scoși de sub urmărire penală. 

Totodată în ordonanța de scoatere de sub urmărirea penală se arată că banii din conturile celor doi soți proveneau de fapt din despăgubirea de 2,5 milioane de euro achitată de Guvern în octombrie 2008 în dosarul "Oferta Plus SRL v Moldova" pierdut la CEDO. Fondator și conducător al aceste firme este același Corneliu Ţurcanu. 

Acesta mai are alte doua dosare, doar ca acum o eventuala condamnare ar putea duce la un nou proces la CEDO, in urma caruia iarași Moldova, adica noi contribuabilii sa platim despagubiri pentru ca procurorii și judecatorii nu și-au facut datoria. 

Întrebarea este dar unde sunt cele 25 de milioane lei și cine le va returna? Noi contribuabilii, mai bine spus "fraierii", cum ne-a poreclit Platon.

Prin urmare, constatăm că organele de urmărire penală nici nu au dorit să investigheze acțiunile sus-menționate și s-au redus doar la verificarea de unde au soții Țurcanu mijloacele bănești utilizate, cu toate că această întrebare nici nu a fost ridicată.

Şi acesta nu e singurul caz când vinovații de deturnare a milioane de lei, transferuri și tranzacții fictive și frauduloase, acordare a mitei prin transmiterea bunurilor imobile scapă de justiție și încă culmea - sunt restabiliți în funcție de instanțe. 

De exemplu cazul lui Igor Gamrețchi, iar șirul ar putea continua...

Citiți și:

Unde-i miliardul? 25 de milioane lei de la Banca Socială „spălați” în vin



Oportunitati