Inaugurarea unei misiuni diplomatice cu statut de ambasadă în Emiratele Arabe Unite (EAU) era în agenda Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) din Chișinău o vreme îndelungată, procesul însă fiind tergiversat dintr-o serie de motive, inclusiv lipsa cronică de bani și luptele din culise în mediul businessului mare. MAEIE a precizat într-un comunicat de presă că evenimentul se înscrie în obiectivul general de consolidare și eficientizare a diplomației economice a statului. 

Misiuni diplomatice fără secții economice

Mold-Street.com a analizat cum cele 41 de misiuni diplomatice (31 de ambasade, 4 reprezentanțe internaționale, și 6 consulate regionale) ale Republicii Moldova își îndeplinesc unul dintre rolurile fundamentale pentru care există și despre care menționează MAEIE - promovarea economică a statului pe care îl reprezintă, implicit prin atragerea investițiilor și susținerea exporturilor.  

Unitățile din cadrul ambasadelor preocupate de promovarea economică a statului sunt secțiile comercial-economice. 

Din cele 41 de ambasade moldovenești și reprezentanțe permanente existente, doar în 9 activează astfel de secții sau atașați comercial (Rusia, Ucraina, România, Polonia, Belarus, China, Germania, Franța, Italia), adică în mai puțin de o treime din numărul total. În comparație cu alte state din regiune, unde cota secțiilor economice este aproape sau depășește pragul de 50%, în cazul Republicii Moldova cota respectivă constituie doar 28% (Figura 1). 

Sursa: Ministerele de externe ale statelor vizate; calculele autorului, Globaldiplomacyindex.lowyinstitute.org

Potrivit Centrului Internațional de Diplomație ”Lowy Institute”, indicatorul minim care permite misiunilor diplomatice ale unui stat să asigure promovarea eficientă a intereselor economice este de 60%. Polonia, cu certitudine, are un potențial financiar mai mare decât Republica Moldova, dar și experiență lungă în relații internaționale, astfel încât cota de cca 68% reflectă o cifră ce nu necesită explicații. 

În același timp, țări precum Albania, Macedonia sau Estonia au populații comparabile cu cea a Republicii Moldova și în multe privințe se confruntă cu probleme economice similare. De asemenea, au un număr comparabil de misiuni diplomatice. Totuși, numărul secțiilor comercial-economice în cadrul ambasadelor Moldovei este de cel puțin două ori mai mic decât în cazul statelor sus-numite. Această situație are la bază două neajunsuri fundamentale – finanțarea neadecvată și lipsa de cadre calificate. 

Deficitul de cadre

De fapt, carența de personal instruit și bine pregătit ar trebui să fie tratată în primul rând. O bună parte a personalului diplomatic al Republicii Moldova nu prea are și pregătire economică, cu excepția celor din cadrul ambasadelor detașate în unele țări CSI, în România, Polonia, China și Germania. 

Totodată, politica de cadre pentru diplomația economică este asigurată, în linii mari, prin intermediul împrumuturilor de specialiști de la Ministerul Economiei și Infrastructurii, Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovarea Exporturilor (MIEPO) sau alte instituții, pentru necesitățile MAEIE - de exemplu, ambasadorul Moldovei în China Denis Jelimalai, fost director la MIEPO, sau ambasadoarea în Estonia Inga Ionesii, fostă șefă de direcție la Ministerul Economiei.

Concepute ca structuri pentru promovarea intereselor politice și economice ale statului, misiunile diplomatice ale Republicii Moldova – sub aspect economic – există mai mult pentru a cerși bani de la donatorii internaționali, decât să ofere un suport real pentru businessul autohton. De asemenea, modalitatea autorităților moldovene de a gestiona relațiile diplomatice este de o calitate îndoielnică. 

Un exemplu elocvent a lipsei de viziune în domeniul relațiilor internaționale este scandalul legat de recepția organizată de către delegația Republicii Moldova la Adunarea Generală a Interpol-ului la Beijing. Presa internațională a scris că evenimentul din septembrie 2017 a fost ”udat” cu peste două tone de alcool livrat din Chișinău, care au ajuns în China fiind declarat ”încărcătură diplomatică”. 

Deși evenimentul nu are conotație economică, el reprezintă un monument al modului cum înțeleg autoritățile moldovene managementul relațiilor internaționale și cum sunt promovate interesele țării, inclusiv în domeniul economic. 

Finanțarea precară a diplomației economice

Actualmente, bugetul MAEIE, inclusiv cel direcționat misiunilor și reprezentanțelor diplomatice peste hotare, este deocamdată auster comparativ cu cel oferit structurilor de promovare a politicii externe în unele state din regiune. Astfel, bugetul MAEIE pentru 2018 constituie cca 0,9% din cheltuielile totale ale bugetului de stat, ceea ce constituie în jur de 0,2% din PIB sau 375 milioane lei. 

Sursa: Ministerele de externe ale statelor vizate; calculele autorului, Globaldiplomacyindex.lowyinstitute.org

Chiar dacă în ultima perioadă de timp diplomației economice autohtone i se acordă o atenție sporită, cel puțin la nivel de declarații, la nivel practic se face prea puțin sau cu mari întârzieri. De exemplu, deși Regulamentul privind activitatea Direcției Relații Economice Internaționale în cadrul MAEIE datează cu începutul anului 2010, iar structura organizatorică a Ministerului a fost aprobată în 2017, Direcția sus-numită de facto nu există. 

Or, în prezent diplomația economică clasică la nivel strategic, adică în centrala MAEIE, ar fi promovată de Serviciul Diplomație Economică, o unitate care presupune un staff de doar 2-3 persoane, care teoretic ar putea fi asistată de Secția pentru Cooperare Economică și Sectorială din Cadrul Direcției Integrare Europeană. Este prea puțin pentru a ne convinge că deschiderea unor noi ambasade și întreținerea misiunilor existente ajută cumva la prosperarea economică a țării. 

Susținerea exporturilor, atragerea investițiilor și în general promovarea țării sub aspect economic pare să fie mai mult un domeniu de care se ocupă MIEPO, Camera de Comerț și Industrie a Moldovei, sau proiectele internaționale și agențiile de dezvoltare străine (USAID, GIZ, camerele de comerț moldo-italiană, moldo-americană, moldo-franceză), decât o preocupare a diplomaților. 

Relația cu Emiratele Arabe

În 2017 Moldova a avut exporturi în EAU în valoare de circa 2,46 milioane dolari care constituie doar 0,1% din valoarea totală a exporturilor. Surse de la MAEIE nu cunosc deocamdată dacă ambasada din Abu Dhabi va avea și o secție comercial-economică sau care sunt prioritățile economice în relație cu acest stat petrolier. 

Ministrul moldovean de Externe Tudor Ulianovschi a declarat în cadrul inaugurării oficiale a Ambasadei Moldovei la Abu Dhabi la 10 mai că ”Deschiderea misiunii diplomatice… denotă interesul autorităților de la Chișinău de a contribui la consolidarea raporturilor bilaterale în cele mai diverse domenii de interes reciproc, pledând cu acest prilej pentru creșterea volumului comerțului bilateral și atragerii investițiilor emiriene în economia națională”.

Datele Agenției Servicii Publice arată că la capitolul investiții, EAU nu este o sursă importantă de capital străin pentru Republica Moldova. Astfel, în ultimii 15 ani oamenii de afaceri din această țară au inființat în Moldova doar șapte companii. 

Cea mai recentă investiție a unei firme din Emirate, fondată de afaceriști bulgari, este în sectorul jocurilor de noroc, un domeniu nici pe aproape strategic, ceea ce reflectă pe deplin care este interesul economic al UAE pentru Republica Moldova. Potrivit unor surse care nu au dorit să fie citate, interesul vine de fapt din partea elitelor moldovenești pentru Emirate, adică investițiile merg în sensul invers. 

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.