Unde dispar milioanele din „taxă pe lux” achitată de majoritatea locuitorilor din Moldova

shadow
Sâmbătă, 23.06.2018 05:49   3561
Autoritățile se opun solicitărilor operatorilor de telefonie mobilă privind micșorarea taxei achitată în Fondul Republican de susținere a populației. Asta chiar dacă banii se utilizează în alte scopuri.

Potrivit operatorilor de telefonie mobilă, această taxă nu mai este relevantă. Or, impozitul a fost instituit în anul 2000 și se percepea ca o taxă pentru servicii de lux. Astăzi însă telefonia mobilă nu mai reprezintă un lux și agenții economici solicită anularea acestei taxe.

Autoritățile mențin o taxă discriminatorie

În cadrul unor dezbateri la Consiliul Economic pe lângă prim-ministru, Viorica Dumbrăveanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății și Protecției Sociale a menționat că din sursele care vin din această taxă în Fondul republican, sunt finanțate proiecte cum ar fi, alocarea indemnizațiilor unice pentru veteranii de război, ajutoare materiale unice pentru școlarizare etc.

Citiți și:

„Taxă pe lux” achitată de majoritatea locuitorilor din Moldova

Reprezentantul Ministerului Finanțelor a menționat în cadrul ședinței doar că 90% din sursele Fondului, sunt asigurate de această taxă de 2,5%. Participanții de la dezbateri au venit cu o solicitare către Ministerul Finanțelor de caută o soluție alternativă de suplinire a Fondului Republican de susținere a populației.

Nu este prima dată când Consiliul Economic se ocupă de acest subiect. Un an în urmă acest consiliu promitea că un proiect final privind modificarea legislației ce ține de achitarea taxei de 2,5% va fi trimis spre aprobare Parlamentului până la sfârșitul anului 2017.

Printre "viciile" ce urmau să fie taxate suplimentar se numără comerțul cu țigări și alcool, jocurile de noroc, tranzacțiile cu imobile mai mari decât o anumită suprafață, telefoanele mobile mai scumpe, adică de lux, automobilele cu o capacitate mai mare a motorului etc. Cu toate acestea taxa este menținută, pentru că autoritățile nu găsesc o altă sursă pentru a finanța acest Fond.

Anterior cele trei companii de pe piața de telefonie mobilă (Orange, Moldcell și Moldtelecom) au solicitat anularea acestei taxe, pentru că nu mai este relevantă. 

"Considerăm discriminatorie aplicarea acestei taxe pe veniturile din prestarea serviciilor de telefonie mobilă, care nu constituie servicii de lux, ci de strictă necesitate, aceste fiind consumate inclusiv de către populația social vulnerabilă (copii/bătrîni, etc), susținea în trecut Asociația Investitorilor Străini (FIA) într-o scrisoare adresată Ministerului Finanțelor.

În același timp pe parcursul ultimilor ani, pe diverse platforme de business și guvernamentale, se discută propunerea privind substituirea taxei în mărime de 2,5% aplicată serviciilor de telefonie mobilă cu o taxă în mărime de 1,5% pentru serviciile de comunicații electronice.

Advertisement

O altă soluție propusă era aplicarea unei astfel de taxe și față de alți agenți economici, în special bănci.

Unde dispar banii

Menținerea acestei taxe semnifică că în continuare cei peste 4 milioane de clienți ai operatorilor de telefonie mobilă, adică toată populația adultă și copii vor contribui la un fond, banii căruia sunt cheltuiți netransparent, iar o parte din bani se duc nu conform destinației.

Așa au constatat controlorii de la Curtea de Conturi, care au efectuat la finele anului 2017 un audit la Fondurile de susținere socială a populației (FSSP) pentru perioada 2015-9 luni ale anului 2017.

Astfel în această perioadă în Fondul Republican și cele locale s-au acumulat circa 360 de milioane de lei: 129,15 milioane lei în 2015, 130,27 milioane - în 2016 și 99,47 milioane lei - în 9 luni ale anului 2017.

Auditorii au constatat că de exemplu în anii 2015-2016, la finele anului bugetar, solduri de circa 28 de milioane lei (circa 11% din venituri) acumulate de către fondurile de susținere socială a populației, au fost retrase în bugetul de stat.

"Aceste circumstanțe au generat dificultăți în activitatea organului executiv al Fondului republican și nedispunerea de resurse pentru acordarea ajutoarelor materiale potențialilor beneficiari, deoarece volumul mijloacelor distribuite sunt direct proporționale cu volumul veniturilor disponibile", se constată în raportul de audit.

Unii primesc ajutor de 500 lei, iar alții de 70.000 lei

În cadrul analizei cuantumului ajutorului material acordat, echipa de audit a stabilit că mărimea acestuia este diferită, chiar dacă situațiile sunt similare. Astfel pentru aceleași categorii de beneficiari mărimea medie a ajutorului material este de două și chiar de zece ori mai mare, în funcție de fondul din care se acordă. 

"Au fost constatate situații în care persoanelor încadrate în aceeași categorie, cu situații materiale similare, în cazul îmbolnăvirii de cancer li se acordă ajutoare materiale în mărime de la 500 lei până la 7.000 de lei", se arată în raportul de audit.

Urmare a analizei cuantumului ajutoarelor materiale, s-a stabilit că mărimea medie a unui ajutor material acordat din Fondul republican ajunge la 3.700 lei: minimum 500 lei, iar maximum 70.000 lei.

Concomitent, fondurile locale acordă ajutoare a căror mărime medie variază între 620 și 1.800 lei (minimum 350 lei, maximum 10.000 lei). Cele mai mari cuantumuri ale ajutoarelor materiale au fost acordate din Fondul republican, în cazul transportării corpului neînsuflețit al rudelor decedate peste hotarele țării, în mărime medie de 16.000 lei (maximum 70.000 lei), care se acordă drept cotă procentuală a cheltuielilor real suportate.

Auditorii au constatat că beneficiarii de ajutor material au fost discriminați și în baza principiului teritorial, cele mai mari ajutoare fiind achitate la Chișinău și Orhei. În plus decizia de acordare a ajutorului material unora din beneficiari a fost luată prin decizia consiliului de administrație, iar altora – prin ordinul directorului executiv.

Ajutor acordat fără a stabili necesitățile

Totodată, analiza cuantumului ajutoarelor materiale denotă că, la stabilirea mărimii minime, acestea nu au fost corelate cu vreun indicator, cum ar fi cel al sărăciei sau minimului de existență.

Astfel, peste 90% din ajutoarele materiale acordate, în cadrul fondurilor verificate, constituie sume sub 1.000 lei, cuantumurile cele mai frecvente fiind 300, 500 și 700 lei anual, respectiv, aceste mijloace nu pot servi nici pentru acoperirea necesităților minime (minimul de existență fiind de circa 1.750 lei lunar). În această situație, impactul mijloacelor acordate sub formă de ajutor material este nesemnificativ, constată auditorii.

În plus peste 50% din mijloacele Fondului republican, au fost acordate sub formă de ajutoare materiale unice conform programelor cu destinații speciale, ce nu se încadrează în scopul fondului. De menționat că, nici cadrul juridic nu prevede criterii de stabilire a cuantumului corespunzător necesităților pentru care se solicită.  

Concluzia auditorilor a fost că: "acordarea unor ajutoare o dată în an, în lipsa unor criterii definite, precum și fără evaluarea vulnerabilității și a necesarului real, în unele cazuri este neargumentată și nu asigură satisfacerea necesităților pentru care se solicită aceste mijloace".

De unde vin banii

Sursele principale și obligatorii ale mijloacelor Fondului republican și ale fondurilor locale sunt:

- transferurile lunare ce urmează a fi efectuate de către persoana juridică care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 2,5% din venitul obținut din vânzările aferente acestor servicii;
- transferurile obținute din plata suplimentară obligatorie de 50 lei la perfectarea și eliberarea certificatului de înmatriculare al automobilului;
- transferurile obținute din plata suplimentară obligatorie de 0,1% din suma achitată la cumpărarea de către persoanele fizice a valutei străine în numerar.

Conform datelor prezentate în raportul de audit, companiile de telefonie asigură 71-74% din venituri anuale ale FSSP, casele de schimb valutar - 11-14%, iar de la plata suplimentară obligatorie de 50 lei pentru eliberarea certificatelor de înmatriculare a automobilelor - 4-5%. Restul sunt alocații de la bugetul central sau bugetelor unităților administrativ-teritoriale.

Norma legală prevede că plățile urmează a fi transferate lunar, până în data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune, la bugetul de stat.

Primele două plăți formează mijloacele Fondului republican și Ministerul Finanțelor trebuie să le transfere imediat la contul acestuia. În același timp, plățile suplimentare obținute la cumpărarea de către persoanele fizice a valutei străine în numerar, ca surse ale fondurilor locale, urmează a fi transferate la conturile fondurilor locale respective.



Oportunitati