La Punct rom
Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • Pe 25-26 iunie 2018 la centrul Moldexpo din Chișinău are loc festivalul gratarului ”BBQ Fest”.
  • Arovin Bulboaca SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 27 iunie curent.
  • Întreprinderea mixtă Alimcom SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 28 iunie, la Chișinău.
  • Pe 29 iunie are loc adunarea extraordinară a acționarilor Floarea Soarelui SA, la Bălți.
  • Pe 30 iunie la Rîșcova, Criuleni, începe competiția ideilor inovative pentru schimbările climatice - Climate Launchpad Moldova 2018.
  • Pe 2 iulie compania Tarom lansează zboruri directe Chișinău - Timișoara.
  • Pe 4 iulie are loc adunarea anuală a acționarilor Mărculești-Combi SA.
  • Lactis S.A. convoacă adunarea generală extraordinară a acționarilor pe 5 iulie curent.
  • Pe 1 august urmează să-și înceapă activitatea Depozitarul Central Unic al Moldovei.
  • Călărași
    Pe 7 august are loc adunarea anuală repetată a Fabricii de Produse Lactate din Călărași.
  • Tutun-CTC SA urmează să achite dividendele pentru anul 2017 până la data de 16 august curent.
  • Pe 20-22 septembrie 2018 la Chișinău are loc forumul economic moldo-rus.
  • Pentru anul 2018 Banca Națională a Moldovei a prognozat o creștere economică de 3,5% și o inflație de 3,7%.
  • La 1 ianuarie 2019 intră în vigoare Convenţia între Moldova şi Georgia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.
  • Până la sfârșitul anului 2018 Guvernul urmează să instituie o structură responsabilă de cooperarea cu societatea civilă.
  • Guvernul și-a asumat obligația de a elabora un studiu legat de aplicarea Legii cu privire la sponsorizare și filantropie, până la sfârșitul 2018.
  • În august 2019 se încheie campania de informare și assitență privind activitățile sub incidența DCFTA în Republica Moldova.
  • Guvernul și-a asumat să unifice toate reglementările privind impozitul pe venit al ONG-urilor într-un capitol distinct al Codului Fiscal, până la sfârșitul 2020.

Vaja multimilionarul. Cum nevoia de bani şi acces pe pieţe îl determină să devină mai transparent

1 2 3 4
  • Vaja Jhashi l-a însoţit pe premierul Pavel Filip în Emiratele Arabe pentru că ştie araba
    Foto: gov.md
  • Structura de de proprietate a grupului Trans-Oil
    Foto: transoilcorp.com
  • Companiile din cadrul grupului deţin poziţii dominanze la producţia şi exportul de ulei
    Foto:
  • În portul Giurgiuleşti el deţine terminal de cereale și culturi oleaginoase
    Foto:
Luni, 11.06.2018 06:29   2414
Businessul occidental joacă după reguli clare și transparente, iar nevoia de extindere a afacerilor și integrare în circuitul financiar și comercial internațional l-a forțat şi pe un multimilionar din Republica Moldova să facă un gest mai puțin obișnuit în mediul autohton - publicarea informațiilor despre afacerile pe care le are și a valorii acestora.

În acest mod, Vaja Jhashi, un georgian născut în Rusia și stabilit permanent în Republica Moldova, poate fi considerat primul super-bogat moldovean care a deschis cărțile în privința companiilor pe care le controlează și a cifrelor de afaceri.

Avere de peste 200 de milioane dolari

Documentele publicare arată că acesta are o avere de cel puțin 210 de milioane de dolari, formată în special din cote deținute în capitalul a peste 20 de companii din Moldova, Ucraina și Elveţia. Averea sub formă de bani și imobile a familiei nu a fost evaluată.

Prin recunoașterea activelor și valorii acestora, businessmanul s-a conformat cu o serie de norme din domeniu din Uniunea Europeană, spaţiu unde Republica Moldova tinde să se integreze.

Afaceristul moldo-rus-georgian-american Vaja Jhashi este cunoscut însă în special datorită activității grupului Trans-Oil, care îi aparține, dar şi legăturilor strânse pe care le are şi le-a avut de lungul anilor cu autorităţile de la Chişinău şi unii lideri politici.

300 milioane de dolari cu o dobândă de 12%

La începutul acestui an mai multe companii din Moldova, Ucraina, Cipru, Elveția și Irlanda, afiliate lui Vaja Jhashi și-au dat acordul de a garanta o emisiune de obligațiuni de circa 300 milioane de dolari, prin intermediul Bursei de la Dublin. Beneficiar este firma Aragvi Finance International DAC din Irlanda, deținută de Aragvi Holding International Ltd din Cipru, o altă companie afiliată grupului Trans-Oil și milionarului.

Startul listării a fost dat pe 30 ianuarie 2018, la Bursa din Dublin după care urmau să fie emise valori mobiliare (Notes) în valoare de până 300 milioane de dolari, cu o rată anuală a dobânzii de până la 10% și o scadență de cinci ani. Această încercare de listare, chiar dacă a ajuns şi în atenţia agenţiilor de rating internaţionale, a eşuat, din cauza interesului scăzut din partea investitorilor.

Aşa că firma Aragvi s-a retras de la bursă. Peste trei luni a revenit cu o ofertă nouă şi acum vrea să atragă investiții de aceeaşi valoare, dar cu o rată anuală a dobânzii mai mare - 12%. Dobânda respectivă este foarte mare, chiar și în condițiile Moldovei.

Pentru detalii despre această încercare de capitalizare şi scopul investiţiilor Mold-Street.com s-a adresat la Tatiana Babakova, directorul financiar al grupului Trans-Oil, care inițial a solicitat întrebările în formă scrisă, apoi a renunțat la comentarii.

„Din păcate conform regulelor bursei, noi nu putem oferi comentarii sau răspuns până la un anumit moment”, a precizat sec managerul.

Fost ambasador american în Moldova, director independent la grupul Trans-Oil

În dorinţa de a interesa investitorii, în board-ul grupului au fost atrase mai multe persoane cu pondere. Astfel apar doi bancheri de la Banque de Commerce et de Placements din Elveţia, controlată de familia miliardarului turc Karamehmet (prin holdingul Borak SA). Este şi fostul ambasador al SUA la Chişinău Moldova, Asif Chaudry, în prezent vice-președinte pentru programe internaţionale la Washington State University şi vice-președinte al U.S. Foreign Agriculture Service. El apare în prezent ca director independent la Trans-Oil.

De altfel, anterior grupul Trans-Oil se credita de la băncile din Moldova şi de la instituţii financiare internaţionale, precum Banca Mondială, IFC sau BERD.

Băncile din Moldova nu pot însă acorda sume atât de mari, cum este cea solicitată de grup prin intermediul bursei, iar instituţiile financiare internaţionale se pare că se feresc deocamdată de o colaborare mai strânsă ca în trecut cu Vaja Jhashi, mai ales după o serie de scandaluri din România legate de preluarea unor afaceri și terenuri agricole.

Valoarea activelor - 237 milioane de dolari

În cadrul acestei ieşiri la bursă, o companie internaţională specializată a făcut și o evaluare a activelor grupului Trans-Oil. Conform datelor de la mijlocul anului 2017, valoarea a 22 de active a fost estimată la 237,2 milioane de dolari.

Grosul acestor active se află în Republica Moldova şi doar două în Ucraina şi unul în Geneva, Elveţia.

La toate aceste active, Vaja Jhashi deţine cote majoritare direct sau prin alte firme. Astfel în baza acestei evaluări internaţionale, valoarea doar a activelor cei aparţin și care sunt puse ca gaj în cadrul expunerii la Bursa de la Dublin trece de 210 milioane de dolari.

Prospectul lansat în luna mai 2018, prin care este făcută prezentarea grupului Trans-oil arată că mai sunt şi câteva alte companii afiliate lui Vaja Jhashi. Noi ne vom limita doar la activele evaluate pentru listarea la bursă.

Floarea Soarelui din Bălţi

Cea mai importantă afacere deţinută de Vaja este fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în anul 2011 și care a fost evaluată la 54,09 milioane de dolari. Omul de afaceri este beneficiarul a unei cote de 84,66% evaluată la 45,8 milioane dolari. Acţiunile sunt deţinute prin intermediul a două companii din Cipru - Trezeme Limited şi Amambleus Limited, care la rândul lor sunt deţinute de Stareverest Trading & Investments Limited, fondată de Aragvi Holding Internaţional Ltd, toate din Cipru.

Anul trecut Floarea Soarelui a avut o cifră de afaceri de 821 milioane lei şi un profit de 35,7 milioane lei. În prezent fabrica trece printr-un amplu proces de modernizare, graţie unei investiţii de 9,5 milioane de dolari. E vorba de o instalaţie de extracție a uleiului ce va permite prelucrarea a peste 1.200 de tone de semințe de floarea-soarelui pe zi, sau mai mult de 300.000 de tone pe an.

Terminalul lui Vaja

A doua afacere ca mărime este terminalul de cereale și culturi oleaginoase Trans-Cargo din portul Giurgiuleşti. Inaugurat în 2009, în prezenţa fostului preşedinte Vladimir Voronin şi a actualului președinte Igor Dodon (pe atunci ministru al Economiei), acesta este estimat acum la 44,33 milioane de dolari, iar Vaja Jhashi are o cotă de 100%.

Complexul oferă posibilitatea de încărcare a cerealelor și a culturilor oleaginoase pe nave prin două terminale situate pe Prut și pe Dunăre cu o capacitate de 1,6 milioane tone metrice. Capacitatea de încărcare a terminalului de pe Prut permite încărcarea a 200-300 de tone de cereale pe oră și a terminalului de pe fluviul Dunărea - până la 800 tone pe oră. Mai adăugăm că la Giurgiuleşti se mai află şi o altă afacere, Trans Bulk, evaluată la 7,7 milioane de dolari, din care cota lui Vaja este de 80%, adică aproximativ 6,15 milioane de dolari.

Al treilea activ din Moldova ca valoare a lui Vaja este fabrica de ulei Transoil (99,99%) din Ceadâr Lunga estimată la 28,6 milioane de dolari şi construită în anul 2010

Afacerile din Ucraina

Urmează elevatorul din portul liber Reni din Ucraina, evaluat la 20,1 milioane dolari. Cota lui Vaja Jhashi este de 94,77%, adică de circa 19,1 milioane dolari. Tot la Reni, Ucraina, Vaja deţine şi 66,7% (circa 6,6 milioane dolari) din compania Reni-Line, estimată la o valoare totală de 9,92 milioane dolari. Ambele active au fost cumpărate în anul 2014 şi pentru ele Trans-Oil a concurat cu firma Rusagro-Prim SRL din Cupcini, Edineţ.

De fapt a fost un veritabil război, cu litigii în instanţele din Ucraina, cu acuzaţii de corupere a funcţionarilor, cu proteste şi blocaje ale activităţii întreprinderilor. Învingător a ieşit Vaja, care încă din anul 2002, arenda capacităţile elevatoarelor din Reni.

Elevatoarele din Moldova

Vaja Jhashi deţine şi numeroase elevatoare amplasate practic în toate regiunile Republicii Moldova (Otaci, Donduşeni, Floreşti, Anenii Noi etc).

Cel mai mare şi de la care a pornit de fapt toată afacerea în Moldova este Elevatorul Kelley Grains SA din Căuşeni. Acesta a fost privatizat încă acum 20 de ani de firma americană Trans-Oil Ltd, deţinută de omul de afaceri James Kelley.

Vaja Jhashi a fost mai mulţi ani adjunctul lui James Kelley, iar după moartea acestuia, a preluat conducerea Trans-Oil şi apoi în anii 2004-2008 şi toate afacerile din Moldova. Tot în aceeaşi perioadă Vaja Jhashi stabileşte sediul financiar la grupului Trans-Oil în Elveţia.

Relaţia cu Plahotniuc şi puterea

Vaja este cetățean american, georgian, rus și moldovean, născut în Rusia, și este considerat un apropiat al liderului democrat Vlad Plahotniuc. A fost o perioadă membru al board-ului Asociaţiei Oamenilor de afaceri din Moldova, fondaţă de Vlad Plahotniuc.

Totodată a fost în trecut membru în Consiliul de Administraţie al Victoriabank (ales în octombrie 2011), în perioada când preşedinte al acestuia era Vlad Plahotniuc. A avut afaceri şi cu controversatul bancher Gherman Gorbunţov, fiind alături de acesta, acţionar şi membru al Consiliului la Universalbank, o bancă în procedură de lichidare.

În anii 2014-2015 a iniţiat o extindere a afacerilor în România, unde a preluat o fabrică de ulei şi grupul Racova a milionarului român Adrian Porumboiu, ce exploata peste 50.000 de hectare de terenuri agricole. În jurul acestei afaceri s-au iscat mai multe scandaluri şi litigii în instanţele din România, iar Porumboiu a susţinut de mai multe ori că în spatele afacerii ar sta chiar Vlad Plahotniuc. Vaja Jhashi a negat aceste informaţii.

Premierul Filip se consultă cu Vaja

Vaja a avut şi are relaţii bune în cadrul Guvernărilor de la Chişinău. De exemplu în cadrul vizitei sale oficiale în Emiratele Arabe Unite din 29-30 ianuarie 2018, prim-ministrul Pavel Filip a fost însoțit doar de un singur om de afaceri. Acesta era nimeni altul decât Vaja Jhashi.

Întrebat despre motivele pentru care a fost însoțit de milionar în vizita din EAU, Pavel Filip a declarat că Vaja Jhashi este singura persoană pe care o cunoște, care vorbește fluent araba și care este bine informată la capitolul activitate economică în țările din Golful Persic.

„L-am selectat și l-am rugat să meargă în această vizită în Emiratele Arabe pentru că este cel puțin unicul om pe care eu îl cunosc din Republica Moldova și cu care discut de mai mult timp și chiar mă consult în tot ceea ce ține activitatea economică cu țările din Golf. Este unicul om pe care îl cunosc din Moldova care vorbește fluent araba și care are cunoștințe și este specialist în acest domeniu. Încerc să mă consult cu cei care cunosc mai bine decât mine unele domenii sau unele regiuni”, a explicat premierul Pavel Filip.

Cifre de afaceri şi pieţe de desfacere

Datele prezentate în oferta la bursă arată că grupul a avut în anul 2017 o cifră de afaceri de 435 milioane de dolari, în creştere cu 24,5% faţă de anul 2016, iar EBITDA (profit până la impozitare) a constituit 56 milioane de dolari, cu 25% peste rezultatul din 2016.

Principala piaţă de desfacere a producţiei este UE (Italia, Grecia, Cipru, Spania, România, Franţa şi Portugalia), cu o cotă de circa 51%, urmată de Turcia cu 15%, Rusia şi Ucraina – 14%, statele arabe – 12% şi Moldova – 5%).

Mai adăugăm că la începutul acestui an o altă afacere, fondată și dezvoltată de Victor Bostan, un alt antreprenor moldovean, a ieșit la o bursă dintr-un stat UE - Bursa de Valori de la București. E vorba de vinăria Purcari, care a reușit să ajungă să fie listată la bursă și a atras noi investitori în afacere, banii fiind necesari pentru dezvoltare și extinderea pe piețele din UE și alte state.

Citiți și:

Premieră pentru o celebră vinărie din Moldova. Purcari, listată cu succes la Bursă

O companie din Moldova a obținut un contract de 25 milioane dolari cu Ministerul Apărării din Irak 



print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Teme: Bursa și tranzacții   Proprietari și manageri   Agricultura și vinificația   Reforme și politica economică  
Urmariti-ne pe retelele sociale

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.
close