Pe agendă sunt șapte proiecte și nu este clar care au fost cele mai urgente sau importante, încât Guvernul să se convoace atât de operativ.

Reexaminarea pensiilor

De exemplu primul proiect de pe agendă prevede modificarea Legii privind sistemul public de pensii, astfel încât în cadrul reformei pensiilor să se acorde dreptul "la reexaminarea pensiei persoanei care  activează sau au activat în cîmpul muncii după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie pentru limită de vîrstă o singură dată, cu condiția că pensia calculată în condițiile acestei legi, este mai mare decît pensia aflată în plată".

"În cazul pensiilor stabilite până la intrarea în vigoare a acestor prevederi, reexaminarea se propune a fi efectuată în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie, conform unei eșalonări. Inițial, se propune reexaminarea pensiilor, beneficiarilor de pensii care și-au stabilit pensia pînă la 01.01.1999 și care au un stagiu mai mare de 15 ani realizat după stabilirea dreptului la pensie", se arată în nota de argumentare.

De notat că e vorba de câteva zeci de mii de pensionari, care nu au beneficiat de indexarea pensiilor ca restul.

Un articol ce împiedică pe cineva 

Două proiecte sensibile se referă la sistemul bancar. Primul proiect la care apare autor Banca Națională a Moldovei (BNM) prevede o serie de modificări la Legea instituțiilor financiare, inclusiv referitor la soarta "creanțelor foștilor deținători de cotă în capitalul social al băncii, față de care au fost dispuse măsurile prevăzute de lege privind anularea și emiterea de noi acțiuni".

E vorba în special de cazul de la cele mai mari bănci: Moldova-Agroindbank și Moldindconbank.

Citiți și:

Reformele în sistemul financiar abia au început. Ce urmează

Același proiect prevede abrogarea art. 11¹ din Legea privind piața de capital. O astfel de decizie pare mai mult decât stranie, în condițiile în care acest articol a fost introdus abia în decembrie 2017, adică nu a trecut nici jumătate de an. De notat că prevederile acestui articol determină procedura de anulare, emitere și vânzare a cotelor de participare deținute cu nerespectarea cerințelor privind calitatea acționariatului în capitalul băncilor. 

Întrebarea este de ”ce atâta grabă?” În nota de argumentare la proiect, BNM menționează că în actualul cadru juridic "se conturează absența unei finalități a acestei proceduri în cazul neînstrăinații la ultima etapa a acțiunilor nou-emise din motivul lipsei solicitărilor din partea investitorilor". Totodată BNM susține că e nevoie de modificat și completat și "cadrul juridic actual de eliminare a  acționarilor necorespunzători din sectorul bancar".

Altfel spus parlamentarii au muncit în zădar și au modificat legea, ca acum BNM să constate că ceea ce au adoptat jumătate de an în urmă nu rezolvă problema vânzării acțiunilor băncilor și eliminării acționarilor ce acționează concertat. Sau banca centrală nu a urmărit ce fac deputații?

De altfel, în decembrie 2017, aprobarea acestui articol(care ar urma să fie abrogat) a fost promovată de speakerul Andrian Candu și președintele Comisiei economie, buget și finanțe Ştefan Creangă, iar în calitate de argument era invocată "necesitatea asigurării stabilității financiare a sistemului bancar" și acordarea de prerogative suplimentare regulatorului pieței de capital.

Şi atunci și acum se susține că documentele au fost elaborate ținându-se cont de recomandările Fondului Monetar Internațional, deși conținutul lor este diferit. 

În aceste condiții surse care reprezintă jucători pe piață deja suspectează că actuala guvernare nici nu ar avea de gând să vândă cele două bănci unor investitori strategici și din aceste motive asistăm la modificări frecvente și în grabă a legislației ce se referă la sistemul bancar și cea privind piața de capital.

Proiect de o importanță majoră pentru BNM

Unor modificări esențiale va fi supusă și Legea privind activitatea băncilor, care a intrat în vigoare 5 luni în urmă, pe 1 ianuarie 2018: de la procedura de retragere a licenței acordată băncii fără aplicarea procesului de lichidare silită la norme aferente răscumpărării de către bancă a  acțiunilor nevândute.

Autoritatea de reglementare menționează că acest proiect a fost elaborat "în cadrul programului cu Fondul Monetar Internațional și este de o importanță majoră pentru Banca Națională a Moldovei în contextul  asigurării gestionării afacerilor în sectorul bancar de către acționari care întrunesc cerințele prevăzute de legislația bancară".

În același timp Centrul Național Anticorupție constată că proiectul este promovat cu "încălcarea prevederilor legale privind transparența în procesul decizional, îngrădind dreptul legal al părților interesate de a participa în cadrul procesului".

Astfel documentul proiectul și nota informativă la acesta nu au fost plasate pe pagina web a BNM la compartimentul Legislație/Transparența decizională, așa cum prevede art.8 din Legea privind transparența în procesul decizional.

Se cere intepretarea unor prevederi

Un alt proiect prevede interpretarea articolului III din Legea nr.273 din 15 decembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative: "Pentru băncile ale căror acțiuni au intrat sub incidența prevederilor art. 156 alin. (3) din Legea instituțiilor financiare nr. 550/1995, la intrarea în vigoare a prezentei legi, perioada de expunere spre vînzare ca pachet unic a acțiunilor nou-emise în condițiile art. 156 alin. (3) din legea menționată se prelungește, prețul de vînzare al acțiunilor fiind cel determinat la data expunerii spre vînzare a acestora".

Potrivit BNM, "la aplicarea de către părțile vizate a acestor prevederi legale au apărut dificultăți legate de modul de determinare corectă a termenului și a prețului de vînzare a acțiunilor băncii, care la data intrării în vigoare a acestei legi cădeau sub incidența prevederilor acestui articol".

În acest sens BNM solicită de la Guvern și Parlament clarificarea semnificației sintagmelor „perioada de expunere spre vînzare a acțiunilor nou-emise ... se prelungește”, „prețul de vînzare al acțiunilor fiind cel determinat la data expunerii spre vînzare a acestora”.

La fel se solicită ca Banca Națională să aibă dreptul de a prelungi termenul de vânzare a acțiunilor respective.

Grabă în care se propune proiectul provoacă și aici semne de întrebare. În plus, documentul nici nu a fost publicat pentru discuții publice, ceea ce denotă că acesta a fost inițiat și promovat cu încălcarea rigorilor stabilite de prevederile art.8 din Legea privind transparența în procesul decizional, fapt constatat și în raportul de expertiză efectuat de Centrul Național Anticorupție.

Citiți și:

Noua lege a băncilor: Aproape ruptă de trecut, dar încă nepotrivită pentru viitor

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.