Cum deputații au ajuns să facă lobby pentru Uzina de ciment de la Râbnița

shadow
Marţi, 20.11.2018 07:30   3523
De aproape un an, cei doi producători de ciment din Republica Moldova bat alarma și spun că nu mai au în stoc rezerve de nămol roșu (o materie primă) și solicită ajutorul autorităților. În caz contrar întreprinderile ar putea să își sisteze activitatea. De vină sunt unele prevederi din legislație prin care a fost interzis importul acestei materii prime.

Pe agenda Parlamentului figurează un proiect de Lege pentru modificarea unor acte legislative (Legea privind protecția mediului înconjurător – art.73; Legea privind deșeurile – anexa nr.7), inițiativă promovată de un grup de deputați cu diverse orientări politice: de la foști liberali sau liberali-democrați, la socialiști și democrați. Proiectul de lege este promovat și de premierul Pavel Filip.

Nămolul roșu – și materie primă, și deșeu

Mai rar se poate întâlni o astfel de unitate în promovarea unor modificări legislative. Documentul va fi votat, cel mai probabil, în una din următoarele ședințe. El are drept scop reglementarea importului deșeurilor, destinate utilizării în calitate de materie primă secundară în industria de producere a cimentului, a nămolului roșu (reziduu de bauxită) și zgurii de furnal.

Acest nămol conține mult fier și este folosit pe larg la producerea unor ceramici, dar în special a cimentului. Substanță este una din cele patru componente de bază folosite în procesul de producere a cimentului.

Guvernul și Parlamentul își corectează greșeala

De la începutul acestui an importul acestui reziduu a fost interzisă, ca urmare a adoptării unei Hotărâri de Guvern, prin care a stabilit atât lista categoriilor de deșeuri, cât și codurile acestora.

Interdicția a lovit în două mari întreprinderi – Lafarge Ciment din Rezina și Combinatul de ciment de la Râbnița, care după ce au descoperit interdicția impusă au început să apeleze la toate instituțiile posibile, de la ministere la premier, pentru a o aboli.

Drept argument era invocată Legea 209 privind deșeurile, adoptată la finele anului 2016 și intrată în vigoare în decembrie 2017. Prin această lege s-a exclus, din lista celor pasibile importului, deșeurile provenite din explorarea și din exploatarea minelor și carierelor, precum și cele provenite din tratarea fizică și chimică a mineralelor, chiar dacă nu sunt atribuite celor periculoase pentru mediu.

Reprezentanții celor doi producători de ciment susțin că nu au știut despre intenția autorităților până nu a fost publicată Hotărârea 99 a Guvernului. Totodată ei afirmau încă în luna mai că sunt puși în situația de a-și sista activitatea și de a trece la alte materii prime, care sunt mai scumpe.

O chestiune de birocrație ce costă milioane

„A fost impus un moratoriu la importul acestei materii prime. Dacă Guvernul de la Chișinău nu va găsi o soluție, ne vom opri activitatea. Vom fi afectați nu doar noi, ci și Lafarge Ciment din Rezina... E vorba despre mii de angajați și familiile lor”, a declarat pentru Mold-Street Maxim Dzidzverg, directorul Combinatului de ciment din Râbnița, întreprindere controlată de autoritățile separatiste și care nu achită taxe în bugetul Republicii Moldova.

„Era necesar să fie găsită o soluție chiar astăzi, dar mai bine ieri. Altfel stopăm activitatea de producție. Consider că la mijloc este o chestiune de birocrație, de formalism. Or există Convenția de la Basel, care include acest deșeu în lista verde, adică el poate fi transportat transfrontalier, respectiv – importat în Moldova. Republica Moldova a aderat la această Convenție (încă în anul 1998 n.r.)”, precizează managerul.

De aceeași părere sunt și reprezentanții Lafarge Ciment. Ambele companii au sperat că această interdicție va fi ridicată operativ. Mai ales după ce subiectul a fost dezbătut și în cadrul unei ședințe a Consiliului Economic de pe lângă premier, iar reprezentanții statului se declarau deschiși să susțină producătorii autohtoni.

„Ministerele conștientizează importanța economică pentru includerea acestui minereu în lista substanțelor pasibile importului. Însă au nevoie de o analiză despre impactul acestui minereu asupra mediului. Dacă analiza va arăta că reziduul respectiv dar și altele sunt inofensive și nu pot fi substituite cu o altă componentă necesară la producerea cimentului, doar atunci acestea vor fi propuse să fie incluse în legea 209”, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Zadarnic însă!

Bătălia dintre două ministere

De aici, însă, situația s-a complicat. Abordarea Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI) era ca să fie cât mai operativ ridicată interdicția.

Reprezentanții MEI însă s-au ferit de comentarii directe la subiect: „Autoritatea responsabilă de acest domeniu este Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și ei sunt cei, care pot oferi explicații și trebuie să găsească o soluție la acest subiect”, a declarat Tatiana Cerchez, din cadrul Direcției politici și reglementări a MEI.

Totodată, ea a precizat că participă la discuțiile privind identificarea unei soluții, pentru că MEI este responsabil de facilitarea activității de antreprenoriat și atragerea investițiilor, iar problemele apărute reprezintă o barieră în calea acestora.

Specialiștii de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), care este responsabil pe problemele de mediu au o altă abordare. Liudmila Marduhaeva, consultant principal al Direcției politici și management al deșeurilor și substanțelor chimice din cadrul MADRM, susținea că întreprinderile au alte soluții și, în plus, ar trebui să-și asume angajamente privind procesarea deșeurile și evitarea stocării lor.

Totodată, ea a spus că această interdicție nu este o noutate și ea a fost valabilă și anterior, în baza legii vechi a deșeurilor adoptată încă în anul 1997, doar că se făcuse o derogare de la lege și companiile importau materia primă fără probleme.

Despre ce derogare era vorba așa-și nu am putut clarifica. O altă sursă ne-a spus că, în fapt, legea nu se aplica, iar vameșii nici nu știau că importul acestor deșeuri/reziduuri era interzis.

Din 2018, Vama a început însă să aplice legea întocmai și companiile s-au pomenit că trebuie să caute alte soluții. Una dintre acestea ar fi importul de alte materii prime, ce ar înlocui nămolul roșu, dar acestea sunt mai scumpe. Efectul însă este că în loc de ciment produs în Moldova se va folosi cel din import – din Ucraina, susțin companiile.

Deputații fac lobby

În iulie 2018, întreprinderile au sperat că deputații vor modifica legislația, la pachet cu alte modificări, promovate de deputatul Vladimir Cernat și motivate prin "necesitatea dezvoltării industriei țării". Acestea nu au încăput însă în completările la Codul Fiscal și alte legi votate la pachet în grabă de Partidul Democrat și aliații săi pe 27 iulie 2018.

Abia în octombrie 2018, după ce Combinatul de ciment de la Rîbnița s-a adresat direct în Comisia parlamentară mediu și dezvoltare regională, a apărut acest proiect, prin care a și fost inițiat procesul.

Deputații justifică necesitatea prin faptul că menținerea interdicției va lovi în cele două întreprinderi, care ar putea ajunge să își sisteze activitatea, iar "sute de angajați" să fie disponibilizați.

Experții Camerei de Comerț moldo-americane AmCham constată că anterior, în procesul de promovare a unei legi atât de complexe ca cea a deșeurilor, au fost comise unele omisiuni.

"Astăzi ne confruntăm cu lacune în cadrul listei categoriilor de deșeuri permise importului, în vederea utilizării acestora în calitate de materie primă. În contextul în care uzinele de ciment sunt dependente de respectiva materie primă, o dată cu epuizarea stocurilor acestea vor fi în situația de a stopa procesul de producție a cimentului ...

Abordarea privind listarea deșeurilor pasibile importului rămâne a fi o bombă cu ceas, impactul acestora urmând a fi resimțit probabil și în alte industrii, actualmente neexistând analize sectoriale privind utilizarea unor alte categorii de deșeuri în procesele de producție”, afirmă reprezentanții Amcham.

Moldova și Convenția de la Basel

De notat că în baza Convenției de la Basel din 22.03.1989 privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și a eliminării acestora, Uniunea Europeană a introdus și dezvoltat un sistem de clasificare a deșeurilor în deșeuri „înscrise în lista verde”, care pot fi transportate transfrontalier în baza unui simplu contract.

Advertisement

Reziduurile de bauxită (nămol roșu) clasificate la codul B2110, se regăsesc în lista verde, listă expusă în anexa IX din Convenția de la Basel, adică poate fi transportat transfrontalier în baza unui simplu contract. Republica Moldova a devenit parte a Convenției de la Basel la 02 iulie 1998.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati