Criză de bani la Buget. De ce 29 de companii cu capital de stat vor fi scutite de plata dividendelor

shadow
Joi, 12.04.2018 11:00   1442
Un proiect de Hotărâre de Guvern pevede că 27 de întreprinderi de stat și două societăți pe acțiuni cu capital de stat vor fi scutite de la plata dividendelor sau defalcarea în bugetul de stat a unei părți din profitul net obținut în anul 2017.

Valoarea scutirilor ce urmează a fi acordate pe această cale trece de o sută de milioane lei. Motivul invocat de Ministerul Economiei și Infrastructurii pentru o astfel de facilitate este faptul că banii, adică profitul net va fi utilizat "pentru investiții în vederea dezvoltării producției întreprinderii, cu capitalizarea obligatorie a acestora (majorarea capitalului social) și/sau acoperirea pierderilor din anii precedenți".

Multe din aceste întreprinderi însă au realizat lucrării și implementat proiecte guvernamentale, dar Guvernul nu a găsit bani pentru a plăti. 

Criză de bani la Buget

De exemplu, în listă sunt 24 de întreprinderi de stat din domeniul silviculturii, aflate în subordinea Agenției Moldsilva.

Potrivit notei de argumentare întreprinderile silvice au efectuat mai multe lucrări pentru extinderea suprafețelor cu vegetație forestieră în scopul diminuării proceselor de degradare a solurilor, așa cum prevede Planului național de extindere a suprafețelor cu vegetație forestieră pentru anul 2014-2018.

Agenția Moldsilva susține că a efectuat astfel de lucrări, dar din contul surselor bănești ale entităților silvice subordonate, care urmau a fi rambursate din contul Fondului Ecologic Național (FEN), bugetului național de stat și/sau altor surse.

Astfel în acest scop, urmau a fi alocate mijloace bănești în mărime de 28,66 milioane lei de la Fondul Ecologic Național.

Agenția Moldsilva susține că în repetate rânduri a solicitat asupra necesității soluționării chestiunii ce tine de rambursarea banilor, dar nici-una nu a fost soluționată de Guvern, pe motiv că nu ar fi bani la buget.

În plus întreprinderile silvice au suportat costuri mari pentru asigurarea cu material săditor în cadrul Zilei Naționale de Înverzire a Plaiului "Un arbore pentru dăinuirea noastră”, dar Guvernul și autoritățile publice locale a achitat doar o parte din acești bani. În consecință întreprinderile respective vor fi scutite de defalcarea la buget a profitului net obținut în 2017.

Irosirea mijloacelor bugetare alocate pentru lucrări de împădurire

Este adevărat că nu se știe dacă acestea au avut vre-un profit în 2017 și dacă acesta va fi suficient să acopere cheltuielile suportate pentru implementarea proiectelor Guvernului.

De notat că întreprinderile din cadrul Moldsilva au mai beneficiat în anii trecuți de astfel de scutiri, iar un audit al Curții de Conturi, pentru anul 2014, scoatea la iveală faptul că acestea au admis multiple nereguli, inclusiv "irosirea mijloacelor bugetare alocate pentru lucrări de împădurire și activitatea defectuoasă a acestora".

Totodată CNA constata anul trecut într-un raport de expertiză că întreprinderile respective, chiar dacă sunt scutite de defalcări la bugetul de stat și veniturile rămân integral la dispoziția acestora, nu realizează obiectivele propuse.

Calea Ferată nu are bani, iar Radiocomunicații se ocupă de televiziunea digitală

Alte trei întreprinderi de stat care vor fi scutite de la defalcarea în bugetul de stat a unei părți din profitul net obținut în anul 2017 sunt Calea Ferată din Moldova, Poșta Moldovei și Radiocomunicații.

Potrivit lui Iurie Topală, în anul 2017 CFM a întregistrat un profit net de circa 7 milioane de lei, după pierderi de sute de milioane lei din anii trecuți. Respectiv suma este una minoră. 

În plus întreprinderea are nevoie de mijloace financiare considerabile pentru a moderniza activele existente, utilizate de CFM, au grad sporit de uzură (spre exemplu: parcul de vagoane pentru pasageri este uzat complet, și starea acestora nu corespunde cerințelor altor țări), se arată în nota de argumentare.

Cât despre întreprinderea Radiocomunicații, apoi aceasta se ocupă de procesul de tranziție de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră. "Investițiile, ce urmează a fi efectuate conform Planului de dezvoltare al întreprinderii în anul 2018 întru îndeplinirea Programului menționat, se cifrează la suma de circa 1,6 milioane de euro", în timp ce în 2017 întreprinderea a înregistrat, un profit net de 6,4 milioane lei.

Advertisement

Potrivit MEI, profitul net ce ar fi urmat a fi defalcat în bugetul de stat de Radiocomunicații se cifrează la circa 1,6 milioane lei și nu întrunește criteriile unui ajutor de minimis, nu cade sub incidența obligației de notificare Consiliului Concurenței.

Banii ar urma să fie direcționați de Radiocomunicații pentru "dotarea gratuită cu convertoare pentru televiziunea digitală terestră a familiilor beneficiare de ajutor social", pentru care sunt necesare investiții de 1,6 milioane euro (circa 32,5 milioane lei).

Modernizarea Poștei

Şi în cazul întreprinderii de stat Poșta Moldovei, argumentul de bază este nevoia de bani pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, în special a oficiilor poștale. Astfel întreprinderea gestionează în prezent o rețea de 1.267 oficii și agenții poștale (doar 494 se află în gestiunea Poștei) din 1.506 localități prin intermediul a peste 5.500 angajați. Starea tehnică a 60% (600) din oficiile poștale rurale este una deplorabilă.

"Majoritatea încăperilor acestor oficii poștale sunt amplasate în case construite în anii 1960 -1980 din materiale de construcție cu durată de rezistență redusă, iar neconsolidarea acestora în timp real condiționează deteriorarea, iar în unele cazuri, avarierea elementelor de bază ale clădirilor: acoperișului, podelelor și pereților de rezistență", susține Ministerul Economiei.

De asemenea, o bună parte a oficiilor poștale rurale, dar și unele amplasate în orașe, nu dispun de încălzire și iarna utilizează reșouri electrice, care generează costuri mari. În plus practic, toate oficiile poștale rurale nu sunt dotate cu sisteme și echipamente tehnice de securitate, care sunt "absolut necesare, în condițiile în care acestea zilnic procesează sume semnificative de bani, iar lipsa unui sistem de semnalizare și supraveghere, pune în pericol sănătatea și viața lucrătorilor poștali", mai susțin autorii.

Potrivit întreprinderii, în 4 ani (2014-2017) din contul surselor proprii (42,4 milioane lei) au fost reabilitate și modernizate 48 de unități poștale, încât să fie adaptate condițiilor de a oferi servicii de calitate publicului. De asemenea s-au efectuat reparații curente în peste 122 unități poștale.

În proiect nu se menționează ce profit ar fi obținut în 2017 Poșta Moldovei, dar în schimb se aduce ca argument situația din alte țări, unde acest serviciu beneficiază de subvenții.

"De exemplu, Guvernul Francez despăgubește „La Poste” pentru tarife mai mici la prestarea serviciilor de difuzare a presei. Iar în Regatul Unit Guvernul oferă o subvenție pentru ca Royal Mail să poată deschide birourile poștale rurale. Din bugetul statului este subvenționat serviciul universal furnizat de operatorii desemnați din unele țări CSI „Russian post” din Federația Rusă și „Azerpost” din Azerbaidjan", potrivit autorilor.

Are datorii de sute de milioane, dar lua credite de la bănci pentru a plăti dividende la stat

Cât despre cele două societăți pe acțiuni: Tracom și RED Nord apoi și aici argumentul de bază este necesitatea de a realiza programe de modernizare.
 
De cea mai mare scutire va beneficia însă RED Nord din Bălți care prestează servicii de distribuție a energiei electrice în Bălți și raioanele din Nordul Republicii Moldova. Conform datelor preliminare, pentru anul de gestiune 2017, RED Nord” va înregistra profit net de 120 milioane lei, din care 65 milioane ar urma să fie defalcați sub formă de dividende în Bugetul de stat.
 
Însă după fuziunea din 2016-2017 cu RED Nord-Vest, întreprinderea a preluat mai multe datorii. De exemplu doar față de Termoelectrica are o restanță de 125,74 milioane lei, pentru care au fost emise deja titluri executorii și există riscul blocării conturilor bancare în orice moment, susține Ministerul Economiei. 
 
O altă povară financiară este și preluarea unui credit de 26,24 milioane lei, "acesta fiind contractat în mare parte pentru achitarea dividendelor la bugetul de stat", ceea ce arată mai degrabă a schemă dubioasă.
 
RED Nord poate intra în incapacitate de plată
 
Totodată RED Nord se confruntă și cu faptul că gradul de uzură a rețelelor electrice crește și a ajuns deja la 60%, iar pentru lucrări și materiale efectuate de companii avea la finele anului trecut datorii de 20 milioane lei.
 
În cazul adoptării deciziei privind distribuirea, pentru plata dividendelor, a unei părți a profitului net obținut pentru anul 2017, "aceste plăti vor influența negativ asupra fluxului de mijloace bănești, respectiv asupra capacității de plată a întreprinderii noastre". 
 
"Astfel, lipsa de mijloace bănești circulante poate duce la imposibilitatea onorării obligațiunilor de plată fată de furnizorii de energie electrică, agenții economici, instituții bancare, bugetul de stat", susține administrația întreprinderii.
 
De altfel RED Nord s-a confruntat cu grave probleme și la îndeplinirea planului de investiții pentru anul 2017 pentru că a fost obligată să achite datoriile ce s-au format anterior. 
 
"La moment, bugetul aprobat pentru planul de investiții nu asigură rata de renovare a rețelelor electrice conform duratei normate de viață, ceea ce sporește riscul majorării gradului de uzură a echipamentelor, utilajelor și rețelelor electrice, generând permanent situații de avarie, nemulțumiri și plângeri din partea consumatorilor.... RED Nord are nevoie stringentă de redresare a situației financiare", se menționează în nota Ministerului Economiei.
 
De notat că în pofida unei astfel de situații dezastruoase la RED Nord, la finele anului trecut ANRE a decis să reducă cu 6-8,5%, tarifele la energia electrică pentru circa 185.00 de consumatori. RED Nord nu a protestat și nici nu a contestat decizia ANRE.
 
Şi Tracom așteaptă ajutor de la stat
 
Un alt beneficiar al scutirilor ar urma să fie parcul industrial Tracom. Cererea de scutire este justificată prin faptul "până la momentul actual, din bugetul de stat pentru crearea infrastructurii tehnice și de producție a parcului ... nu au fost alocate mijloace financiare necesare". 
 
În același timp până în prezent Tracom ar fi investit din surse proprii peste 35 de milioane lei, în dezvoltarea infrastructurii Parcului industrial. Conform calculelor preliminare, în rezultatul activității financiare în 2017, întreprinderea va obține un profit net de nouă milioane lei, preponderent din comercializarea unor imobile. 
 
Totodată și în următorii ani Tracom va comercializa și alte spații, în special dintr-un bloc de producere de 30.000 metri pătrați, iar banii încasați urmează a fi alocați pentru reconstrucția blocului administrativ și a unor încăperi de producție. Statul ar urma să primească primele dividende abia în anul 2019.
 
Menționăm că și în anii precedenți Guvernul oferea astfel de scutiri, iar rezultatele deseori nu au fost cele așteptate. 
 
Totodată anul trecut Centrul Național Anticorupție susținea într-un raport de expertiză la un proect similar că acesta nu stabilește "norme ce vizează responsabilitatea și sancțiunile aplicate agenților publici pentru nerespectarea prevederilor proiectului și neconformarea deciziilor entității privind repartizarea profitului la scopul prestabilit (investirea în vederea dezvoltării producției, cu capitalizarea obligatorie a acestuia sau acoperirea pierderilor din anii precedenți)". 

* * *

Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie.    

This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory.



Oportunitati