Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • Pe 23 aprilie are loc adunarea anuală a acționarilor Comerțbank.
  • Pentru 23 aprilie este convocată adunarea anuală a acționarilor Moldova-Astrovaz SA.
  • Chișinău
    Pe 24 aprilie are loc adunarea generală anuală a acționarilor FinComBank S.A.
  • Întreprinderea Ionel S.A. convoacă adunarea generală anuală a acționarilor pe 24 aprilie.
  • Viorica Cosmetic SA
    Taxi Service SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 25 aprilie.
  • Chișinău
    Procredit Bank ține adunarea anuală a acționarilor pe 25 aprilie.
  • Tirex Petrol S.A. convoacă adunarea generală ordinară a acționarilor pe 26 aprilie.
  • Bălți
    Agroprod S.A. convoacă adunarea generală a acționarilor pe 26 aprilie.
  • Pe 26 aprilie se desfășoară adunarea generală ordinară a acționarilor companiei Agromașina S.A.
  • Energbank S.A. organizează adunarea generală anuală a acționarilor pe data de 25 aprilie.
  • DAAC Hermes S.A. desfășoară adunarea generală ordinară a acționarilor pe 27 aprilie.
  • Pe 27 aprilie are loc adunarea anuală a acționarilor Avicola Nord.
  • Pe 25-28 aprilie Moldexpo găzduiește expoziţia de tehnologii de conservare a energiei, instalaţii termice şi de alimentare cu gaze ”Moldenergy”.
  • 2 mai este ultima zi pentru înscrierea la concursul de granturi din partea Guvernului Germaniei pentru proiecte de eficiență energetică, prin FISM.
  • Adunarea anuală a acționarilor Cioc-Maidan Vin SA are lor pe 2 mai.
  • Fabrica Zorile organizează adunarea anuală a acționarilor pe 4 mai.
  • La 4 mai expiră termenul pentru depunerea ofertelor privind selectarea unei companii de audit la Franzeluța SA.
  • Întreprinderea de stat Farmaco desfășoară adunarea generală anuală pe 5 mai.
  • Grawe Carat Asigurări SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 8 mai.
  • Compania de construcții și comerț Monolit SA convoacă acționarii la adunarea anuală pe 10 mai.
  • ASEM
    Pe 11 mai la Chișinău are loc Summitul Mondial al Tehnologiilor Blockchain și Criptovalutelor.
  • Moldelina SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 11 mai.
  • Pe 11 mai are loc adunarea anuală a acționarilor Imperial Vin SA.
  • La Chișinău are loc expoziţia specializată de produse alimentare şi materii prime pentru producerea acestora, ”Food & Drinks” (10-13 mai 2018).
  • În perioada 10-13 mai 2018 are loc expoziția internaţională de echipamente şi tehnologii pentru industria alimentară şi de prelucrare ”Food Technology”.
  • Vinăria Bardar SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 15 mai.
  • Summit Events
    Pe 18 mai Mobiasbanca Group Societe Generale S.A. convoacă adunarea generală anuală a acționarilor.
  • Compania Mezon organizează adunarea anuală a acționarilor pe 18 mai.
  • CET Nord SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 18 mai.
  • Corporația de Finanțare Rurală convoacă adunarea extraordinară a acționarilor pe 18 mai.

Criză de bani la Buget. De ce 29 de companii cu capital de stat vor fi scutite de plata dividendelor

1 2 3
  • Lansarea serviciului Curier Rapid la Poşta Moldovei
    Foto: mtic.gov.md
  • Moldsilva are nevoie de bani pentru lucrările de împădurire
    Foto: arhivă
  • Circa 60% din reţelele electrice ale statului sunt uzate
    Foto: arhivă
Joi, 12.04.2018 11:00   1235
Un proiect de Hotărâre de Guvern pevede că 27 de întreprinderi de stat şi două societăţi pe acţiuni cu capital de stat vor fi scutite de la plata dividendelor sau defalcarea în bugetul de stat a unei părţi din profitul net obţinut în anul 2017.

Valoarea scutirilor ce urmează a fi acordate pe această cale trece de o sută de milioane lei. Motivul invocat de Ministerul Economiei şi Infrastructurii pentru o astfel de facilitate este faptul că banii, adică profitul net va fi utilizat "pentru investiţii în vederea dezvoltării producţiei întreprinderii, cu capitalizarea obligatorie a acestora (majorarea capitalului social) şi/sau acoperirea pierderilor din anii precedenţi".

Multe din aceste întreprinderi însă au realizat lucrării şi implementat proiecte guvernamentale, dar Guvernul nu a găsit bani pentru a plăti. 

Criză de bani la Buget

De exemplu, în listă sunt 24 de întreprinderi de stat din domeniul silviculturii, aflate în subordinea Agenţiei Moldsilva.

Potrivit notei de argumentare întreprinderile silvice au efectuat mai multe lucrări pentru extinderea suprafețelor cu vegetație forestieră în scopul diminuării proceselor de degradare a solurilor, aşa cum prevede Planului național de extindere a suprafețelor cu vegetație forestieră pentru anul 2014-2018.

Agenția Moldsilva susţine că a efectuat astfel de lucrări, dar din contul surselor bănești ale entităților silvice subordonate, care urmau a fi rambursate din contul Fondului Ecologic Național (FEN), bugetului național de stat și/sau altor surse.

Astfel în acest scop, urmau a fi alocate mijloace bănești în mărime de 28,66 milioane lei de la Fondul Ecologic Național.

Agenția Moldsilva susţine că în repetate rânduri a solicitat asupra necesității soluționării chestiunii ce tine de rambursarea banilor, dar nici-una nu a fost soluţionată de Guvern, pe motiv că nu ar fi bani la buget.

În plus întreprinderile silvice au suportat costuri mari pentru asigurarea cu material săditor în cadrul Zilei Naționale de Înverzire a Plaiului "Un arbore pentru dăinuirea noastră”, dar Guvernul şi autorităţile publice locale a achitat doar o parte din aceşti bani. În consecinţă întreprinderile respective vor fi scutite de defalcarea la buget a profitului net obţinut în 2017.

Irosirea mijloacelor bugetare alocate pentru lucrări de împădurire

Este adevărat că nu se ştie dacă acestea au avut vre-un profit în 2017 şi dacă acesta va fi suficient să acopere cheltuielile suportate pentru implementarea proiectelor Guvernului.

De notat că întreprinderile din cadrul Moldsilva au mai beneficiat în anii trecuţi de astfel de scutiri, iar un audit al Curții de Conturi, pentru anul 2014, scoatea la iveală faptul că acestea au admis multiple nereguli, inclusiv "irosirea mijloacelor bugetare alocate pentru lucrări de împădurire și activitatea defectuoasă a acestora".

Totodată CNA constata anul trecut într-un raport de expertiză că întreprinderile respective, chiar dacă sunt scutite de defalcări la bugetul de stat și veniturile rămân integral la dispoziția acestora, nu realizează obiectivele propuse.

Calea Ferată nu are bani, iar Radiocomunicaţii se ocupă de televiziunea digitală

Alte trei întreprinderi de stat care vor fi scutite de la defalcarea în bugetul de stat a unei părţi din profitul net obţinut în anul 2017 sunt Calea Ferată din Moldova, Poşta Moldovei şi Radiocomunicaţii.

Potrivit lui Iurie Topală, în anul 2017 CFM a întregistrat un profit net de circa 7 milioane de lei, după pierderi de sute de milioane lei din anii trecuţi. Respectiv suma este una minoră. 

În plus întreprinderea are nevoie de mijloace financiare considerabile pentru a moderniza activele existente, utilizate de CFM, au grad sporit de uzură (spre exemplu: parcul de vagoane pentru pasageri este uzat complet, şi starea acestora nu corespunde cerințelor altor ţări), se arată în nota de argumentare.

Cât despre întreprinderea Radiocomunicaţii, apoi aceasta se ocupă de procesul de tranziție de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră. "Investițiile, ce urmează a fi efectuate conform Planului de dezvoltare al întreprinderii în anul 2018 întru îndeplinirea Programului menționat, se cifrează la suma de circa 1,6 milioane de euro", în timp ce în 2017 întreprinderea a înregistrat, un profit net de 6,4 milioane lei.

Potrivit MEI, profitul net ce ar fi urmat a fi defalcat în bugetul de stat de Radiocomunicaţii se cifrează la circa 1,6 milioane lei şi nu întrunește criteriile unui ajutor de minimis, nu cade sub incidența obligației de notificare Consiliului Concurenței.

Banii ar urma să fie direcţionaţi de Radiocomunicaţii pentru "dotarea gratuită cu convertoare pentru televiziunea digitală terestră a familiilor beneficiare de ajutor social", pentru care sunt necesare investiţii de 1,6 milioane euro (circa 32,5 milioane lei).

Modernizarea Poştei

Şi în cazul întreprinderii de stat Poşta Moldovei, argumentul de bază este nevoia de bani pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii, în special a oficiilor poștale. Astfel întreprinderea gestionează în prezent o rețea de 1.267 oficii și agenții poștale (doar 494 se află în gestiunea Poştei) din 1.506 localități prin intermediul a peste 5.500 angajați. Starea tehnică a 60% (600) din oficiile poștale rurale este una deplorabilă.

"Majoritatea încăperilor acestor oficii poștale sunt amplasate în case construite în anii 1960 -1980 din materiale de construcție cu durată de rezistență redusă, iar neconsolidarea acestora în timp real condiționează deteriorarea, iar în unele cazuri, avarierea elementelor de bază ale clădirilor: acoperișului, podelelor și pereților de rezistență", susţine Ministerul Economiei.

De asemenea, o bună parte a oficiilor poștale rurale, dar şi unele amplasate în orașe, nu dispun de încălzire şi iarna utilizează reșouri electrice, care generează costuri mari. În plus practic, toate oficiile poștale rurale nu sunt dotate cu sisteme și echipamente tehnice de securitate, care sunt "absolut necesare, în condițiile în care acestea zilnic procesează sume semnificative de bani, iar lipsa unui sistem de semnalizare şi supraveghere, pune în pericol sănătatea şi viaţa lucrătorilor poştali", mai susţin autorii.

Potrivit întreprinderii, în 4 ani (2014-2017) din contul surselor proprii (42,4 milioane lei) au fost reabilitate și modernizate 48 de unități poștale, încât să fie adaptate condițiilor de a oferi servicii de calitate publicului. De asemenea s-au efectuat reparații curente în peste 122 unități poștale.

În proiect nu se menţionează ce profit ar fi obţinut în 2017 Poşta Moldovei, dar în schimb se aduce ca argument situaţia din alte ţări, unde acest serviciu beneficiază de subvenţii.

"De exemplu, Guvernul Francez despăgubește „La Poste” pentru tarife mai mici la prestarea serviciilor de difuzare a presei. Iar în Regatul Unit Guvernul oferă o subvenție pentru ca Royal Mail să poată deschide birourile poștale rurale. Din bugetul statului este subvenționat serviciul universal furnizat de operatorii desemnați din unele țări CSI „Russian post” din Federația Rusă și „Azerpost” din Azerbaidjan", potrivit autorilor.

Are datorii de sute de milioane, dar lua credite de la bănci pentru a plăti dividende la stat

Cât despre cele două societăţi pe acţiuni: Tracom şi RED Nord apoi şi aici argumentul de bază este necesitatea de a realiza programe de modernizare.
 
De cea mai mare scutire va beneficia însă RED Nord din Bălţi care prestează servicii de distribuţie a energiei electrice în Bălţi şi raioanele din Nordul Republicii Moldova. Conform datelor preliminare, pentru anul de gestiune 2017, RED Nord” va înregistra profit net de 120 milioane lei, din care 65 milioane ar urma să fie defalcaţi sub formă de dividende în Bugetul de stat.
 
Însă după fuziunea din 2016-2017 cu RED Nord-Vest, întreprinderea a preluat mai multe datorii. De exemplu doar faţă de Termoelectrica are o restanţă de 125,74 milioane lei, pentru care au fost emise deja titluri executorii şi există riscul blocării conturilor bancare în orice moment, susţine Ministerul Economiei. 
 
O altă povară financiară este şi preluarea unui credit de 26,24 milioane lei, "acesta fiind contractat în mare parte pentru achitarea dividendelor la bugetul de stat", ceea ce arată mai degrabă a schemă dubioasă.
 
RED Nord poate intra în incapacitate de plată
 
Totodată RED Nord se confruntă şi cu faptul că gradul de uzură a reţelelor electrice creşte şi a ajuns deja la 60%, iar pentru lucrări şi materiale efectuate de companii avea la finele anului trecut datorii de 20 milioane lei.
 
În cazul adoptării deciziei privind distribuirea, pentru plata dividendelor, a unei părți a profitului net obținut pentru anul 2017, "aceste plăti vor influența negativ asupra fluxului de mijloace bănești, respectiv asupra capacității de plată a întreprinderii noastre". 
 
"Astfel, lipsa de mijloace bănești circulante poate duce la imposibilitatea onorării obligațiunilor de plată fată de furnizorii de energie electrică, agenții economici, instituții bancare, bugetul de stat", susţine administraţia întreprinderii.
 
De altfel RED Nord s-a confruntat cu grave probleme şi la îndeplinirea planului de investiții pentru anul 2017 pentru că a fost obligată să achite datoriile ce s-au format anterior. 
 
"La moment, bugetul aprobat pentru planul de investiții nu asigură rata de renovare a rețelelor electrice conform duratei normate de viață, ceea ce sporește riscul majorării gradului de uzură a echipamentelor, utilajelor şi rețelelor electrice, generând permanent situații de avarie, nemulțumiri şi plângeri din partea consumatorilor.... RED Nord are nevoie stringentă de redresare a situației financiare", se menţionează în nota Ministerului Economiei.
 
De notat că în pofida unei astfel de situaţii dezastruoase la RED Nord, la finele anului trecut ANRE a decis să reducă cu 6-8,5%, tarifele la energia electrică pentru circa 185.00 de consumatori. RED Nord nu a protestat şi nici nu a contestat decizia ANRE.
 
Şi Tracom aşteaptă ajutor de la stat
 
Un alt beneficiar al scutirilor ar urma să fie parcul industrial Tracom. Cererea de scutire este justificată prin faptul "până la momentul actual, din bugetul de stat pentru crearea infrastructurii tehnice şi de producție a parcului ... nu au fost alocate mijloace financiare necesare". 
 
În acelaşi timp până în prezent Tracom ar fi investit din surse proprii peste 35 de milioane lei, în dezvoltarea infrastructurii Parcului industrial. Conform calculelor preliminare, în rezultatul activității financiare în 2017, întreprinderea va obține un profit net de nouă milioane lei, preponderent din comercializarea unor imobile. 
 
Totodată şi în următorii ani Tracom va comercializa şi alte spaţii, în special dintr-un bloc de producere de 30.000 metri pătraţi, iar banii încasaţi urmează a fi alocaţi pentru reconstrucția blocului administrativ şi a unor încăperi de producție. Statul ar urma să primească primele dividende abia în anul 2019.
 
Menţionăm că şi în anii precedenţi Guvernul oferea astfel de scutiri, iar rezultatele deseori nu au fost cele aşteptate. 
 
Totodată anul trecut Centrul Naţional Anticorupţie susţinea într-un raport de expertiză la un proect similar că acesta nu stabileşte "norme ce vizează responsabilitatea şi sancţiunile aplicate agenţilor publici pentru nerespectarea prevederilor proiectului şi neconformarea deciziilor entităţii privind repartizarea profitului la scopul prestabilit (investirea în vederea dezvoltării producţiei, cu capitalizarea obligatorie a acestuia sau acoperirea pierderilor din anii precedenţi)". 

* * *

Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie.    

This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory.



print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Teme: Companii servicii și branduri   Litigii comerciale   Protecția consumatorilor   Transport și turism   Gestionarea banilor publici  
Urmariti-ne pe retelele sociale

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.
close