Directori, secretari și deputați prosperi cu pensii, îndemnizații și afaceri în străinătate

shadow
Miercuri, 11.04.2018 07:41   2724
Dețin funcții înalte, au afaceri prospere și salarii mari, mașini și imobile scumpe agonisite de-a lungul carierei în sectorul public, dar primesc alocații și indemnizații de la alte state, în special România sau Rusia.

Este vorba despre o pleiadă de secretari de stat, șefi ai agențiilor naționale, manageri de întreprinderi ale statului și chiar deputați. 

Reporterii Mold-street.com au radiografiat o parte din declarațiile de avere ale parlamentarilor, miniștrilor, secretarilor de stat, șefilor agențiilor naționale și ai celor mai importante întreprinderi de stat și constată că mulți din ei primesc pensii și indemnizații din străinătate sau dividende și alte beneficii din afacerile și imobilele deținute peste hotare.

Salarii grase în Moldova și indemnizații din România 

Radu Bezniuc, directorul Autorității Aeronautice Civile, potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, a încasat un salariu de peste 824 de mii de lei. Soția sa, care este consilier juridic al lui Sergiu Cioclea, guvernatorul BNM, a ridicat un salariu de aproape 600 de mii de lei. Un simplu calcul arată că veniturile lunare ale celor doi soți depășesc suma de 118 mii de lei. La acestea se adaugă suma de 7.200 de lei (!) obținută din vânzarea unui automobil de model Toyota Corola și suma de aproape 600 de euro pe care a obținut-o soția lui Radu Bezniuc pentru facilitatea de finanțare a eficienței energetice în sectorul rezidențial din Moldova. Familia șefului de la Autoritatea Aeronautică Civilă mai are în proprietate un teren intravilan, un apartament de 82 metri pătrați, o casă de locuit de 113 metri pătrați și un automobil de model Toyota Auris Hatchback, procurat nou în 2017 cu 14,5 mii de euro. 252 de mii de lei și circa 700 de euro sunt depozitați în conturile familiei lui Bezniuc. Chiar dacă este unul dintre cei mai bine plătiți manageri în sistemul public din Moldova, Radu Bezniuc a beneficiat în 2017 și de o indemnizație lunară de la statul român, echivalentă cu 168 de RON. Tot în România șeful de la AAC a fondat două companii, a căror activitate este suspendată în prezent.

Și Dan Mitriuc, șeful de la Moldtelecom, a beneficiat de o alocație pentru creșterea copilului, în mărime de 2400 de RON. Asta în condițiile în care în 2017, Mitriuc a ridicat un salariu de 461 de mii de lei, iar soția acestuia a adus alte aproape 130 de mii. Șeful de la Moldtelecom mai are în proprietate un teren intravilan, două apartamente, de 72, respectiv, 119 metri pătrați și o casă de locuit de 116 metri pătrați, evaluată cadastral cu 3,4 milioane de lei. Mitriuc mai are un BMW și alte două automobile de model Toyota, în folosință.

De o alocație din România, egală cu 2016 RON anual, a beneficiat și Anastasia Oceretnîi, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Pe lângă alocația primită de la statul român, Oceretnîi a beneficiat și de o pensie de la CNAS, în mărime de 25.821 de lei. Alți 345.841 de lei au ajuns în bugetul familiei secretarului de stat din activitățile sale și ale soțului său. Anastasia Oceretnîi mai deține un teren intravilan și un automobil de model Kia. Funcționara nu a indicat nicio casă de locuit.

Ion Haralampov, directorul Agenției Moldsilva, a încasat, împreună cu soția, venituri de peste 381 de mii de lei în 2017. Pe lângă această sumă, funcționarul a beneficiat și de indemnizații – 6.486 de lei de la FISC, locul de muncă al soției sale, și 2.016 RON de la statul român. Haralampov deține un automobil de model Mitsubishi, patru terenuri, două spații, de 44, respectiv 456 de metri pătrați, obținute prin donație în 2016, și un apartament de 101 metri pătrați.

Și Roman Cazan, secretar general adjunct al Guvernului, a primit din România o îndemnizație pentru creșterea a trei copii. Asta în condițiile în care în 2017, în bugetul familiei funcționarului au intrat peste 2 milioane de lei. Suma respectivă e formată din salariul de funcție a lui Cazan și cel de notar al soției sale, îndemnizațiile de membru al Consiliului de administrație al mai multor întreprinderi de stat, veniturile obținute de la Agenția Proprietății Publice în urma unui acord de rezoluțiune a unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil cu tot cu teren, îndemnizația paternală, cea de creștere a doi copii, îndemnizația unică la nașterea a doi copii, îndemnizația de suport, locațiunea unui spațiu și mijloacele financiare obținute cu titlu de donație la cumetrie. Acestor venituri li se adaugă îndemnizația la creșterea a trei copii, egală cu 3.054 de RON. Funcționarul de la Guvern mai deține un automobil, două terenuri, un spațiu, o vilă de 95 de metri pătrați și două apartamente, de 46, respectiv 98 de metri pătrați.

De o pensie din străinătate a beneficiat și deputatul democrat Dumitru Diacov. Pe lângă veniturile de circa 440 de mii de lei din salariul de ales al poporului, indemnizația de parlamentar, pensia și darea în arendă a spațiului către Partidul Democrat, Dumitru Diacov a primit și o pensie din Federația Rusă, în mărime de 150 de mii de ruble rusești, echivalentul a circa 42 de mii de lei. Deputatul mai deține un teren, un apartament și o casă de locuit, primite ca moștenire, respectiv donație.

Advertisement

În conturile bancare parlamentarul păstrează 256 de mii de lei, 4.300 de euro și 10 mii de dolari.

În schimb Alexandr Comarov, consilier socialist din municipiul Chișinău, a primit în anii 2016 și 2017 o pensie anuală de 75.600 hrivne din Ucraina (circa 48.000 de lei).

Acționar la un gigant rusesc

Ruslan Malai, directorul Agenției de Achiziții Publice, este oficial asociat în tocmai 11 companii (!), înregistrate în afara hotarelor Republicii Moldova. 10 dintre ele, înființate în SUA, sunt specializate în industria farmaceutică. Cea de-a unsprezecea companie, în cadrul căreia Malai are 452 de acțiuni este Mechel PJSC, fondată în 2003, una dintre cele mai importante companii din industria minieră și metalurgică din Rusia. Firma deține întreprinderi în 11 regiuni ale Rusiei, precum și în Lituania, Ucraina și România. E adevărat că nu totdeauna direct, ci printr-o rețea de firme offshore.  

Este prima și deocamdată singura companie minieră și metalurgică din Europa Centrală și de Est și care și-a scos acțiunile la Bursa din New York. Ruslan Malai nu a raportat dividende de pe urma activității firmelor la care este asociat. Funcționarul are în proprietate un automobil, trei apartamente și un garaj.

Afaceri în străinătate 

Ion Voluța, directorul Societății pe Acțiuni Tutun-CTC, care este unul dintre cei mai bine plătiți șefi de companii ale statului, cu un salariu anual de 617 mii de lei, dezvoltă afaceri atât în Moldova, cât și în România. Astfel, el este asociat și administrator al SC Astral Construct SRL din Republica Moldova, și al SC Conlucart DP Impex SRL din România, cu o cotă de 50% din capitalul social subscris, de 10 mii de RON. Ambele companii sunt specializate în construcția drumurilor și autostrăzilor. Ion Voluța deține un teren, o casă de locuit, un apartament, un garaj și trei automobile. În 2018, acesta a luat un împrumut de 30 de mii de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2025.

Afaceri peste hotarele țării au dezvoltat și mai mulți aleși ai poporului din Parlament. Astfel, deputatul democrat Marcel Răducan este acționar la firma Aviromprod Romania SA, pe care a condus-o în 2001-2005. Compania vindea angro produse agricole și băuturi alcoolice, iar în prezent nu mai activează. În afară de asta, Răducan mai are 907 acțiuni la Societatea pe Acțiuni Bucuria, 200 de acțiuni la Avicola Vadul lui Vodă SA și 100% din capitalul social de aproape 5 milioane al companiei Moldprodinvest SRL.

Anterior, RISE Moldova a scris că Răducan a folosit societatea comercială Moldprodinvest SRL în mai multe tranzacții imobiliare, dar și atunci când a preluat peste 70% din pachetul de acțiuni al Întreprinderii pentru colectarea cerealelor din Rediul-Mare. „Tot prin intermediul companiei Moldprodinvest SRL, Răducan deține în proprietate privată centrul comercial „Budapest” din sectorul Botanica al Capitalei, dar și o piață de flori în fața acestui centru”, scriau jurnaliștii. Marcel Răducan deține cinci terenuri agricole pe care le dă în arendă, locuiește printr-un contract de comodat într-o casă de 412 metri pătrați, iar în 2017 a primit de la fiul său, Gicu Răducan donații de 6.700 de euro.

Colegul lui Răducan, democratul Nicolai Dudoglo, de asemenea este implicat într-o afacere peste hotarele țării, de această dată în Ungaria. Pe lângă Întreprinderea Individuală Tatiana Dudoglo, fondată de soția sa, parlamentarul mai deține 10% din capitalul de 65 de mii de euro al companiei Drongo KTF, o companie specializată în comerțul cu materiale din lemn, cu sediul la Budapesta. 

Firma este administrată de Pavel Dudoglo, fratele deputatului democrat, care e stabilit în Ungaria. În declarația de avere pentru 2017, întâmplător sau nu, Dudoglo a scris greșit denumirea companiei în care este asociat. Deputatul nu raportează dividende obținute din activitatea firmei respective. Democratul deține trei automobile, două apartamente, două case de locuit, un spațiu comercial și șapte terenuri.

Și democratul Vladimir Andronachi declara o firmă în afara țării. Soția sa, Nadejda Andronachi, este asociat unic la compania WB Addict SRL din România, specializată în comerț. Deputatul mai are acțiuni la SA Agrotehnica, iar soția sa figurează ca fondator în alte două companii – WB District SRL și Expert-Comerț SRL, care la rândul său este proprietara Victoria Leasing SRL, ce are un capital social de 7,6 milioane de lei. Andronachi are în posesie două automobile, deține un teren, două apartamente, de 71, respectiv 218 metri pătrați și două spații comerciale pe care le dă în chirie și din locațiunea cărora a încasat în 2017 venituri de peste 2,7 milioane de lei.

Deputatul liberal Ion Apostol, de asemenea, a înființat o companie dincolo de hotarele țării. Pe lângă firma Optimal-Impex SRL, specializată în comerț, parlamentarul a fondat, împreună cu Mihail Grinșpun, compania SRL Grinap, specializat în comerțul cu combustibil. Firma a fost înființată în mai 2012 în localitatea Vsevolojsk, din regiunea Leningrad și este administrată de Alexandr Nerike. Datele oficiale arată că alesul poporului nu a avut dividende din activitatea companiei în 2017. Oficial, Ion Apostol are în proprietate doar un teren, un apartament și un automobil.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Vitalie Iurcu, și soția sa, Angela Iurcu, sunt asociați în trei companii înființate peste hotarele țării. În cadrul firmei SRL Hellis & Partners Imobiliare, din România, co-fondată cu Alexandru Vîlcu, soția secretarului de stat are 50% din capitalul de 10.000 de RON. Compania este specializată în închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare. Tot în România Angela Iurcu e asociată la compania SC Zablaului Residence SRL, specializată în lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. În 2012, cu un an înainte de a înființa în România prima firmă, secretarul de stat a procurat cu aproape 152 de mii de RON un teren extravilan cu o suprafață de 2,3 hectare. Vitalie Iurcu este asociat cu o cotă de 45% și la compania SRL Helencom, din Federația Rusă, firmă specializată în comerțul cu materiale din lemn, materiale de construcții și echipamente sanitare. Chiar dacă firmele au fost active și au adus profit, oficialul nu a declarat dividende din activitatea acestora în 2017.

Cu proprietăți în străinătate

Deputatul democrat, Petru Știrbate, este proprietarul mai multor imobile, între care două apartamente, care se află în România. Parlamentarul deține trei automobile, un mijloc de transport naval, cinci terenuri, o casă de locuit, de 173 de metri pătrați și trei apartamente, de 27, 49 și respectiv 62 de metri pătrați. Ultimele două se află în România și sunt evaluate cadastral la 49, respectiv 60 de mii de RON. Apartamentul de 49 de metri pătrați a fost procurat în 2017.

Și Viorica Cărare, președinta Consiliului Concurenței, are proprietăți în România. Fiind căsătorită cu un profesor universitar din Sibiu, ea deține o casă de locuit de 85 de metri pătrați în România, iar o parte din banii familiei sunt păstrați în conturi în băncile din România. În 2017, funcționara a vândut două terenuri și o casă de locuit de la Durlești, cu circa 1,2 milioane de lei, dar și-a cumpărat o altă casă, de 295 metri pătrați, care costă, potrivit datelor cadastrale 2,1 milioane de lei. Tot în 2017, soțul șefei de la Consiliul Concurenței și-a procurat un automobil nou de model Toyota, cu 130 de mii de RON. Anul trecut Viorica Cărare a luat împrumuturi de 320 de mii de lei și 112 mii de RON.

Ce riscă  cei ce nu declară sau prezinită date neveridice

În cazul încălcării regulilor de declarare a averii și intereselor personale, persoana este pasibilă de răspundere contravențională, și anume:

depunerea tardivă a declarației de avere și interese personale de către persoana obligată să o depună în condițiile Legii privind declararea averii și intereselor personale se sancționează cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale (între 1.500 și 3.000 de lei);

nedepunerea declarației de avere și interese personale de către persoana obligată să o depună se sancționează cu amendă de la 60 la 90 de unități convenționale (de la 3.000 la 4.500 de lei);

neprezentarea sau refuzul prezentării informației privind averea și veniturile de către membrii familiei și/sau concubinul/concubina se sancționează cu amendă de la 60 la 90 de unități convenționale.

Radiografia respectivă reflectă informațiile oficiale pe care persoanele sus-numite le-au făcut publice în condițiile de obligativitate prevăzute de legislația națională și nu este nici pe departe completă.

Veniturile și beneficiile financiare reale ale acestora - dar și altor funcționari, demnitari sau manageri ai unor companii de stat - rămân probabil ascunse în dările de seamă confidențiale din jurisdicții offshore sau scrise pe interpuși de încredere. 

* * *

Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie.    

This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory.



Oportunitati