Guvernul respinge propunerea investitorilor: Străinii nu vor putea deține terenuri agricole

shadow
Marţi, 10.04.2018 06:20   12848
Străinii sau apatrizii nu vor putea în continuare să dobândească drept de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier, se prevede în proiectul noului Cod funciar.

Documentul elaborat și discutat deja de doi ani de către diverse instituții ale statului, prevede că "dreptul de proprietatea privată asupra terenurilor poate fi dobîndit, în condițiile legii, de persoanele fizice și juridice cetățeni ai Republicii Moldova".

Străinii vor fi obligați să vândă terenurile agricole

"Persoanele străine sau apatrizii nu pot dobîndi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier, sub sancțiunea nulității absolute al actului juridic de dobîndire. În cazul dobîndirii a terenurilor agricole prin moștenire aceștea sunt obligați să-l înstrăineze în termen de un an de zile", se menționează în proiect. 

Citiți și:

Circa 15% din terenurile agricole din Moldova sunt deja proprietatea străinilor

Noul Cod Funciar mai prevede că în cazul în care în termenul prevăzut, terenul nu a fost înstrăinat, "autoritățile publice locale achiziționează terenul, la valoarea de piață în baza raportului de evaluare întocmit conform legislației, de la persoana care nu este în drept să-l dețină în proprietate".

Îngrădirea dreptului de proprietate - o prevedere anacronică

Astfel autoritățile au respins solicitările unor organizații ale investitorilor străni prin care se cerea liberalizarea pieței funciare.

Anul trecut Asociația Investitorilor Străini (FIA) susținea că reglementările curente din domeniul funciar limitează accesul și interesul investitorilor străini de a investi pe termen lung în agricultură, care reprezintă un sector prioritar pentru Republica Moldova.

"Investitorii străini recomandă și consideră rațională modificarea legislației (art. 6 al Legii cu privire la prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare al pamântului) în sensul abrogării prevederilor care îngrădesc dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinație agricolă al persoanelor juridice, cu capital social străin integral sau parțial", se menționează în Cartea Albă 2017, publicată de FIA.

Alexander Koss, președintele FIA, a declarat că această prevedere este un anacronism în condițiile în care o mulțime de moldoveni au cetețenie dublă și chiar triplă și în plus există o mulțime de alte modalități de a ocoli legislația.

"De exemplu, prevederea prin care străinilor li se interzice să dețină terenuri agricole. E o prevedere proastă. Or se știe că există mai multe posibilități ca străinii să ajungă în proprietatea terenurilor. Estimările arată că în prezent circa 15% din terenurilie agricole deja aparțin lor. În aceste condiții ar fi normal ca să se legalizeze acest proces", a declarat Koss.

Potrivit președintelui FIA, aceasta ar stimula dezvoltarea unei piețe funciare civilizate și ar atarge mai mulți bani în sectorul agrar.

Advertisement

De ce nu vin investitorii străini în agricultură

Datele statistice arată că în structura investițiilor străine directe, cota sectorului agrar este aproape de zero. 

Totuși în prezent există mai multe "portițe" pentru ca străinii să preia legal terenuri agricole. De exemplu prin intermediul unei companii locale, în care este asociat cu un cetățean al Moldovei. Totuși aceasta are mai multe riscuri, inclusiv de litigii și pierderea investițiilor.

Cazul cetățeanului american Zbigniew Piotr Grot, care a rămas fără bani și fără terenuri agricole și de câțiva ani se judecă cu Republica Moldova la Centrul Internațional pentru Soluționarea Diferendelor legate de Investiții (ICSID) al Băncii Mondiale, este unul elocvent.

Cu toate acestea mai mulți afaceriști străini, inclusiv fonduri de investiții cu sediul în Cipru au găsit posibilitatea de a ocoli legea pentru a cumpăra terenuri agricole.

În plus mai mulți afaceriști străini au obținut cetățenia Moldovei, ceea ce le deschide accesul la piața funciară. În plus autoritățile au adoptat modificări în legislație prin care străinii vor putea obține cetățenie, dacă realizează investiții în Republica Moldova.

"Fructul interzis s-a copt!"

În același timp oficialii din Guvern susțin că subiectele funciare, precum arendarea pământului sau vinderea terenurilor agricole sunt sensibile pentru cetățenii țării.

"Pe de o parte noi înțelegem aceste constrângeri, sunt niște elemente sensibile, care vin din trecutul nostru. Cred că Republica Moldova „s-a copt” pentru a reveni la subiectul ce ține de dreptul de proprietate asupra pământului și liberalizarea accesului la pământul agricol pentru străini”, afirma în septembrie 2017, fostul vicepremier, Ocraivian Calmâc, acum consilierul premieriului Pavel Filip.

Totodată acesta preciza că în anii 2017-2018 nu se prevăd modificări la legislația funciară care să permită străinilor să devină proprietari de terenuri agricole pe căi legale.

Subiectul a mai fost abordat de câteva ori. De exemplu în 2010, Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect al Codului Funciar care ar fi acordat dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole și pentru străini.

Ministrul Agriculturii din acea perioadă, Valeriu Cosarciuc, susținea că investitorii străini ar putea ajunge proprietari doar dacă vor face investiții în întreprinderi de procesare, care vor necesita materie primă agricole. Proiectul mai prevedea ca suprafața maximală, care va putea fi procurată de investitori, să nu depășească 500 de hectare. 

De notat că o redacție nouă a Codului funciar era necesară pentru că actualul adoptat încă în decembrie 1991, a fost, în repetate rânduri, modificat și completat, dar acestea nu au fost suficiente "pentru a crea un sistem de norme coerente, clare și predictibile".

Potrivit Ministerului Agriculturii, prin noua redacție se crează un cadru legislativ nou de reglementare a relațiilor funciare adaptat realităților actuale și pe viitor.

Cine este cel mai mare proprietar de pământ în Moldova

La 1 ianuarie 2017 suprafața totală a Republicii Moldova constituia 3.384.600 de hectare, inclusiv: 2.499.800 de hectare (73,9%) terenuri agricole, arată date ale Agenției Relații Funciare și Cadastru (ARFC).

Potrivit documentului, statul și autoritățile publice locale continuă să fie cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova. Astfel la 1 ianuarie 2017 suprafața terenurilor proprietate publică a statului constituia 782.900 de hectare (23,1%). Alte 706.300 de hectare (circa 20,9% din total) reprezintă suprafața terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

În același timp suprafața terenurilor aflate în proprietate privată constituia la 1 ianuarie 2017 - 1.895.400 de hectare (56%).

Fărămițarea domină agricultura Moldovei

Datele demonstrează elocvent fărămițarea ce domină agricultura Moldovei. Astfel cea mai mare parte din terenurile agricole - 754.169 de hectare (37%) sunt prelucrate de 35.545 de SRL-uri, din care doar circa 100.000 sunt terenuri proprii, iar circa 87% sunt arendate. Din cele  654.000 hectare arendate, doar 38.785 sunt pe un termen mai mare de trei ani, 

Urmează cele 351.268 Gospodării Ţărănești (de fermier). care prelucrează 515.629 de hectare sau circa 25,3% din total. Astfel media pe o GŢ este de aproape 1,5 hectare.

O treime din GŢ au mai puțin de un hectar de teren agricol, iar 56,7% de la unu la cinci hectare și doar 754 de GŢ au suprafețe de teren de 50-100 de hectare. Alte 239.724 de hectare de terenuri agricole sunt prelucrate de sine stătător de către 799.850 de persoane fizice. Aici suprafața medie este este de doar 0,33 hectare.

În momentul de față nu există statistici clare referitoare la structura proprietății terenurilor agricole și mai ales câte suprafețe sunt deținute direct sau indirect de companii și persoane fizice străine.

Citiți și:

Guvernul mai alocă încă 2,6 milioane lei în conflictul cu un investitor american

* * *

Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie.    

This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory.



Oportunitati