Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • Pe 23 aprilie are loc adunarea anuală a acționarilor Comerțbank.
  • Pentru 23 aprilie este convocată adunarea anuală a acționarilor Moldova-Astrovaz SA.
  • Chișinău
    Pe 24 aprilie are loc adunarea generală anuală a acționarilor FinComBank S.A.
  • Întreprinderea Ionel S.A. convoacă adunarea generală anuală a acționarilor pe 24 aprilie.
  • Viorica Cosmetic SA
    Taxi Service SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 25 aprilie.
  • Chișinău
    Procredit Bank ține adunarea anuală a acționarilor pe 25 aprilie.
  • Tirex Petrol S.A. convoacă adunarea generală ordinară a acționarilor pe 26 aprilie.
  • Bălți
    Agroprod S.A. convoacă adunarea generală a acționarilor pe 26 aprilie.
  • Pe 26 aprilie se desfășoară adunarea generală ordinară a acționarilor companiei Agromașina S.A.
  • Energbank S.A. organizează adunarea generală anuală a acționarilor pe data de 25 aprilie.
  • DAAC Hermes S.A. desfășoară adunarea generală ordinară a acționarilor pe 27 aprilie.
  • Pe 27 aprilie are loc adunarea anuală a acționarilor Avicola Nord.
  • Pe 25-28 aprilie Moldexpo găzduiește expoziţia de tehnologii de conservare a energiei, instalaţii termice şi de alimentare cu gaze ”Moldenergy”.
  • 2 mai este ultima zi pentru înscrierea la concursul de granturi din partea Guvernului Germaniei pentru proiecte de eficiență energetică, prin FISM.
  • Adunarea anuală a acționarilor Cioc-Maidan Vin SA are lor pe 2 mai.
  • Fabrica Zorile organizează adunarea anuală a acționarilor pe 4 mai.
  • La 4 mai expiră termenul pentru depunerea ofertelor privind selectarea unei companii de audit la Franzeluța SA.
  • Întreprinderea de stat Farmaco desfășoară adunarea generală anuală pe 5 mai.
  • Grawe Carat Asigurări SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 8 mai.
  • Compania de construcții și comerț Monolit SA convoacă acționarii la adunarea anuală pe 10 mai.
  • ASEM
    Pe 11 mai la Chișinău are loc Summitul Mondial al Tehnologiilor Blockchain și Criptovalutelor.
  • Moldelina SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 11 mai.
  • Pe 11 mai are loc adunarea anuală a acționarilor Imperial Vin SA.
  • La Chișinău are loc expoziţia specializată de produse alimentare şi materii prime pentru producerea acestora, ”Food & Drinks” (10-13 mai 2018).
  • În perioada 10-13 mai 2018 are loc expoziția internaţională de echipamente şi tehnologii pentru industria alimentară şi de prelucrare ”Food Technology”.
  • Vinăria Bardar SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 15 mai.
  • Summit Events
    Pe 18 mai Mobiasbanca Group Societe Generale S.A. convoacă adunarea generală anuală a acționarilor.
  • Compania Mezon organizează adunarea anuală a acționarilor pe 18 mai.
  • CET Nord SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 18 mai.
  • Corporația de Finanțare Rurală convoacă adunarea extraordinară a acționarilor pe 18 mai.

Guvernul respinge propunerea investitorilor: Străinii nu vor putea deţine terenuri agricole

1 2
  • Zeci de mii de hectare de terenuri stau în paragină
    Foto: arhiva
  • Datele oficiale arată că străinii evită să facă investiţii majore în agricultură
    Foto: bnm.md
Marţi, 10.04.2018 06:20   2383
Străinii sau apatrizii nu vor putea în continuare să dobândească drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, se prevede în proiectul noului Cod funciar.

Documentul elaborat şi discutat deja de doi ani de către diverse instituţii ale statului, prevede că "dreptul de proprietatea privată asupra terenurilor poate fi dobîndit, în condiţiile legii, de persoanele fizice şi juridice cetăţeni ai Republicii Moldova".

Străinii vor fi obligaţi să vândă terenurile agricole

"Persoanele străine sau apatrizii nu pot dobîndi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute al actului juridic de dobîndire. În cazul dobîndirii a terenurilor agricole prin moștenire aceștea sunt obligați să-l înstrăineze în termen de un an de zile", se menţionează în proiect. 

Citiţi şi:

Circa 15% din terenurile agricole din Moldova sunt deja proprietatea străinilor

Noul Cod Funciar mai prevede că în cazul în care în termenul prevăzut, terenul nu a fost înstrăinat, "autorităţile publice locale achiziţionează terenul, la valoarea de piaţă în baza raportului de evaluare întocmit conform legislației, de la persoana care nu este în drept să-l deţină în proprietate".

Îngrădirea dreptului de proprietate - o prevedere anacronică

Astfel autorităţile au respins solicitările unor organizaţii ale investitorilor străni prin care se cerea liberalizarea pieţei funciare.

Anul trecut Asociația Investitorilor Străini (FIA) susținea că reglementările curente din domeniul funciar limitează accesul și interesul investitorilor străini de a investi pe termen lung în agricultură, care reprezintă un sector prioritar pentru Republica Moldova.

"Investitorii străini recomandă și consideră rațională modificarea legislației (art. 6 al Legii cu privire la prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare al pamântului) în sensul abrogării prevederilor care îngrădesc dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinație agricolă al persoanelor juridice, cu capital social străin integral sau parțial", se menționează în Cartea Albă 2017, publicată de FIA.

Alexander Koss, președintele FIA, a declarat că această prevedere este un anacronism în condițiile în care o mulțime de moldoveni au cetețenie dublă și chiar triplă și în plus există o mulțime de alte modalități de a ocoli legislația.

"De exemplu, prevederea prin care străinilor li se interzice să dețină terenuri agricole. E o prevedere proastă. Or se știe că există mai multe posibilități ca străinii să ajungă în proprietatea terenurilor. Estimările arată că în prezent circa 15% din terenurilie agricole deja aparțin lor. În aceste condiții ar fi normal ca să se legalizeze acest proces", a declarat Koss.

Potrivit președintelui FIA, aceasta ar stimula dezvoltarea unei piețe funciare civilizate și ar atarge mai mulți bani în sectorul agrar.

De ce nu vin investitorii străini în agricultură

Datele statistice arată că în structura investiţiilor străine directe, cota sectorului agrar este aproape de zero. 

Totuşi în prezent există mai multe "portiţe" pentru ca străinii să preia legal terenuri agricole.

De exemplu prin intermediul unei companii locale, în care este asociat cu un cetăţean al Moldovei. Totuşi aceasta are mai multe riscuri, inclusiv de litigii şi pierderea investiţiilor.

Cazul cetăţeanului american Zbigniew Piotr Grot, care a rămas fără bani şi fără terenuri agricole şi de câţiva ani se judecă cu Republica Moldova la Centrul Internațional pentru Soluționarea Diferendelor legate de Investiții (ICSID) al Băncii Mondiale, este unul elocvent.

Cu toate acestea mai mulţi afacerişti străini, inclusiv fonduri de investiţii cu sediul în Cipru au găsit posibilitatea de a ocoli legea pentru a cumpăra terenuri agricole.

În plus mai mulţi afacerişti străini au obţinut cetăţenia Moldovei, ceea ce le deschide accesul la piaţa funciară. În plus autorităţile au adoptat modificări în legislaţie prin care străinii vor putea obţine cetăţenie, dacă realizează investiţii în Republica Moldova.

"Fructul interzis s-a copt!"

În acelaşi timp oficialii din Guvern susţin că subiectele funciare, precum arendarea pământului sau vinderea terenurilor agricole sunt sensibile pentru cetățenii țării.

"Pe de o parte noi înțelegem aceste constrângeri, sunt niște elemente sensibile, care vin din trecutul nostru. Cred că Republica Moldova „s-a copt” pentru a reveni la subiectul ce ține de dreptul de proprietate asupra pământului și liberalizarea accesului la pământul agricol pentru străini”, afirma în septembrie 2017, fostul vicepremier, Ocraivian Calmâc, acum consilierul premieriului Pavel Filip.

Totodată acesta preciza că în anii 2017-2018 nu se prevăd modificări la legislația funciară care să permită străinilor să devină proprietari de terenuri agricole pe căi legale.

Subiectul a mai fost abordat de câteva ori. De exemplu în 2010, Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect al Codului Funciar care ar fi acordat dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole și pentru străini.

Ministrul Agriculturii din acea perioadă, Valeriu Cosarciuc, susținea că investitorii străini ar putea ajunge proprietari doar dacă vor face investiții în întreprinderi de procesare, care vor necesita materie primă agricole. Proiectul mai prevedea ca suprafața maximală, care va putea fi procurată de investitori, să nu depășească 500 de hectare. 

De notat că o redacţie nouă a Codului funciar era necesară pentru că actualul adoptat încă în decembrie 1991, a fost, în repetate rânduri, modificat și completat, dar acestea nu au fost suficiente "pentru a crea un sistem de norme coerente, clare și predictibile".

Potrivit Ministerului Agriculturii, prin noua redacţie se crează un cadru legislativ nou de reglementare a relaţiilor funciare adaptat realităților actuale şi pe viitor.

Cine este cel mai mare proprietar de pământ în Moldova

La 1 ianuarie 2017 suprafața totală a Republicii Moldova constituia 3.384.600 de hectare, inclusiv: 2.499.800 de hectare (73,9%) terenuri agricole, arată date ale Agenției Relații Funciare și Cadastru (ARFC).

Potrivit documentului, statul și autoritățile publice locale continuă să fie cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova. Astfel la 1 ianuarie 2017 suprafața terenurilor proprietate publică a statului constituia 782.900 de hectare (23,1%). Alte 706.300 de hectare (circa 20,9% din total) reprezintă suprafața terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

În acelaşi timp suprafața terenurilor aflate în proprietate privată constituia la 1 ianuarie 2017 - 1.895.400 de hectare (56%).

Fărămițarea domină agricultura Moldovei

Datele demonstrează elocvent fărămițarea ce domină agricultura Moldovei. Astfel cea mai mare parte din terenurile agricole - 754.169 de hectare (37%) sunt prelucrate de 35.545 de SRL-uri, din care doar circa 100.000 sunt terenuri proprii, iar circa 87% sunt arendate. Din cele  654.000 hectare arendate, doar 38.785 sunt pe un termen mai mare de trei ani, 

Urmează cele 351.268 Gospodării Ţărănești (de fermier). care prelucrează 515.629 de hectare sau circa 25,3% din total. Astfel media pe o GŢ este de aproape 1,5 hectare.

O treime din GŢ au mai puțin de un hectar de teren agricol, iar 56,7% de la unu la cinci hectare şi doar 754 de GŢ au suprafețe de teren de 50-100 de hectare. Alte 239.724 de hectare de terenuri agricole sunt prelucrate de sine stătător de către 799.850 de persoane fizice. Aici suprafața medie este este de doar 0,33 hectare.

În momentul de față nu există statistici clare referitoare la structura proprietății terenurilor agricole și mai ales câte suprafețe sunt deținute direct sau indirect de companii și persoane fizice străine.

Citiţi şi:

Guvernul mai alocă încă 2,6 milioane lei în conflictul cu un investitor american

* * *

Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie.    

This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory.



print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Teme: Legislația și reglementările   Agricultura și vinificația   Piața funciară   Reforme și politica economică  
Urmariti-ne pe retelele sociale

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.
close