Cât de adecvată este și cât ne poate costa trecerea la o armată profesională

shadow
Miercuri, 21.03.2018 05:50   3099
Ca urmare a unei evaluări ample a situației din Armata Națională, "Partidul Democrat din Moldova - în calitate de formațiune responsabilă de actul guvernării în Republica Moldova - a luat decizia politică de a se renunța la serviciul militar obligatoriu". Costurile unei astfel de reforme sunt de circa 10 miliarde lei, iar experții o consideră pripită.

Președintele PDM, oligarhul Vlad Plahotniuc a declarat în cadrul unui briefing de presă că, încă de anul trecut, "PDM a cerut Guvernului un studiu amplu la acest subiect și un plan de acțiuni pentru transformarea armatei noastre într-o armată profesionistă".

Îngrijorările lui Plahotniuc

"Concluziile evaluării respective - la care au lucrat mai multe ministere, agenții și experți în domeniu - au confirmat îngrijorările existente: condițiile pe care armata națională le poate oferi, în prezent, tinerilor recruți sunt insuficiente pentru o pregătire temeinică și un trai decent pe perioada desfășurării serviciului militar.

În același timp, continuă să se extindă un fenomen extrem de grav, respectiv faptul că tinerii plătesc sume mari de bani și scapă de serviciul militar, fiind înrolați doar cei care nu au bani să plătească", se arată într-un comunicat al PDM.

Potrivit liderului democrat, reforma armatei se va realiza etapizat, timp de aproximativ doi ani, iar primele reduceri de înrolări vor fi chiar în această toamnă.

Locul recruților va fi ocupat de militari profesioniști, angajați pe bază de contract, care vor fi echipați după standardele moderne. În paralel, Guvernul va rezolva toate problemele legate de logistică și de salarizare, astfel încât să fie creată o armată modernă, mult mai bine dotată tehnic și susținută financiar, cu soldați profesioniști.

Într-un comentariu pe pagina de facebook a Ministerului Apărării se menționează că Ministerul își dorește o instituție militară modernă, profesionistă și capabilă să-și execute misiunile.

"Planul de acțiuni privind profesionalizarea Armatei Naționale este aproape finalizat și urmează a fi aprobat la nivel de Guvern", susține instituția.

Costurile și riscurile reformei

Liderul democrat nu a vorbit nimic despre costurile unei astfel de reforme. Fostul ministru al Apărării Vitalie Marinuța susține însă că trecerea Armatei Naționale la serviciul militar prin contract este un pas necesar.

Totodată el a precizat în cadrul unei emisiuni la postul Publika că pentru a putea trece la armată profesională e nevoie de majorat semnificativ bugetul alocat apărării - până la o cotă de cel puțin un procent din Produsul Intern Brut, comparativ cu niveul de 0,35-0,4% din ultimii ani. Şi această cotă de un procent din PIB ar urma să fie menținută cel puțin cinci ani.

„Totodată, trebuie să fie făcut un calcul referitor la costurile implicate, termenii necesari în așa mod ca să nu pățim ca și în concepția de reformare a sectorului militar din 2001”, a declarat fostul ministru.

În condițiile în care PIB-ul Modlovei în anul 2017 a trecut de 150 de miliarde de lei, apoi aceasta ar semnifica alocații anuale de cel puțin 1,5 miliarde de lei, aproape de trei ori mai mult decât s-au cheltuit anul trecut. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor valoarea alocațiilor pentru apărare în 2017 a constituit circa 569 de milioane de lei, cu doar 4% mai mult ca în 2016.

Fostul șef-adjunct al Marelui Stat Major, colonelul Andrei Covrig a pus la îndoială necesitatea unei astfel de reforme, pentru că există riscul că astfel țara va rămâne fără rezervele de militari pentru situații de război.

Advertisement

O altă întrebare care necesită răspuns, în opinia lui Andrei Covrig, este dacă statul le va putea asigura acestor militari angajați un pachet social.

"Vin 4000 în cadrul armatei. Noi putem să le asigurăm pachetul social? Asta e o întrebare la care trebuie să răspundem. Vin cu membrii de familie, cu soții, cu copii și trebuie la acest lucru să te gândești", a spus Andrei Covrig, fost șef adjunct al Marelui Stat Major.

O inițiativă populistă și contrară tendințelor regionale

Directorul IDIS Viitorul Igor Munteanu, exambasador al Moldovei în SUA califică ideea renunțării la serviciul militar obligatoriu drept una populistă.

"Eu cred că subiectul care se discută în acest moment ...este scos din context; este populist, pentru că mulți dintre experții militari sau cei din societatea civilă, sau dintre partenerii pentru dezvoltare ar putea să admită că o armată bine dezvoltată, la standardele NATO, ar face față mai bine sarcinilor pentru care o armată trebuie să servească...

Dar noi nu suntem acolo, noi nu avem acest serviciu de militari profesioniști, bine echipați, bine dezvoltați, bine plătiți, bine racordați la standardele de interoperabilitate cu Alianța Nord-Atlantică, de exemplu, sau cu alte instituții care reprezintă partenerii pe acest domeniu de apărare și securitate și, neavându-l, compromiți instituția Armatei", a declarat Igor Muntean, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Potrivit diplomatului o astfel de inițiativă este contrară și tendințelor regionale.

"Uitați-vă ce se întâmplă în regiune, când toată lumea începe să-și dezvolte capabilitățile militare; Suedia revine la serviciul militar obligatoriu din ianuarie 2019, deschide baze militare, începe să educe populația în spirit de mobilizare și de solidaritate națională, pentru că alături, în regiunea baltică, sunt trupele rusești, avioanele de bombardament fac exerciții și această țară să se simtă amenințată, chiar fiind neutră și chiar fiind unul din cele mai dezvoltate state occidentale", afirmă directorul IDIS Viitorul.

În opinia fostului ambasador în SUA, în condițiile prezenței unei armate străină pe teritoriul nostru ar fi un gest total absurd să demobilizăm tinerii recruți din Armata Națională

"Acest lucru arată lipsa pregătirii elementare pentru a aborda acest subiect și lipsa de idei, pentru că altfel nu poți să spui", susține Igor Munteanu.

În replică președintele Parlamentului Andrian Candu a declarat în cadrul unei conferințe de presă că inițiativa PDM s-ar baza pe ceea ce au făcut alte state, inclusiv România, care au trecut treptat în ani de zile de la serviciu în termen la serviciu profesional.

"Noi vrem să avem armată profesionistă, calitativă, înzestrată material, cu armament, echipament și să fie generator de securitate, dar nu consumator de bani. Vom acorda tot suportul politic unei astfel de inițiative", a spus Andrian Candu, președintele parlamentului.

Moldova alocă de 11 ori mai puțin pentru apărare decât Georgia

Datele oficiale indică o creștere treptată a bugetului alocat apărării în ultimii ani, care însă nu a depășit cota de 0,4% din PIB. Astfel dacă în anul 2010 s-au alocat 236 milioane lei, apoi în anul 2013 - 336 milioane lei, în 2015 -  circa 460 de milioane lei.

Pentru anul 2018, bugetul de stat prevede alocații de circa 629 milioane lei (0,4% din PIB), cu aproape 10% peste nivelul anului trecut. O eventuală majorare la nivelul de un procent ar necesita suplimentar alocații de circa un miliard de lei, iar în următorii 4-5 ani - circa 10 miliarde de lei.

De altfel chiar și o eventuală majorare a bugetului alocat de Moldova pentru apărare până la nivelul menționat de fostul ministru al Apărării, nu va face din țara noastră o națiune militarizată.

Datele Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm relevă că alocațiile țării noastre pentru armament sunt printre cele mai mici în lume și după volum și după cota din PIB.

Astfel Republica Moldova a alocat în 2016 de aproape două ori mai puțin pentru apărare decât Malta, o țară de 70 de ori mai mică, și de 11 ori mai puțin ca Georgia, țară comparabilă ca teritoriu și populație și care la fel se confruntă cu problema separatismului, susținut de Rusia.

De exemplu, România alocă pentru apărare anual peste 2% din PIB, Estonia - 2,1%, Ucraina - 3,8%, Armenia și Azerbaijan - 4,6%, iar Rusia - 5,3%. 

În condițiile unui buget auster Armata Republicii Moldova deține în prezent echipamente militare depășite practic la toate capitolele, iar înzestrarea cu echipamente moderne necesită sume importante și programe derulate pentru mai mulți ani și în mai multe cicluri electorale.

Urmare bugetului auster pe care îl au Forțele Armate, nici chiar elementarele cheltuieli operaționale nu sunt acoperite. Experții susțin că fără o asistență externă atât cu logistică și specialiști, cât și cu tehnică, modernizarea Armatei Naționale nu poate fi realizată.

Citiți și:

Economia securității militare naționale sau de ce armată are nevoie Moldova

* * *

Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie.    

This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory.  



Oportunitati