La Punct rom
Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • Pe 25-26 iunie 2018 la centrul Moldexpo din Chișinău are loc festivalul gratarului ”BBQ Fest”.
  • Arovin Bulboaca SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 27 iunie curent.
  • Întreprinderea mixtă Alimcom SA convoacă adunarea anuală a acționarilor pe 28 iunie, la Chișinău.
  • Pe 29 iunie are loc adunarea extraordinară a acționarilor Floarea Soarelui SA, la Bălți.
  • Pe 30 iunie la Rîșcova, Criuleni, începe competiția ideilor inovative pentru schimbările climatice - Climate Launchpad Moldova 2018.
  • Pe 2 iulie compania Tarom lansează zboruri directe Chișinău - Timișoara.
  • Pe 4 iulie are loc adunarea anuală a acționarilor Mărculești-Combi SA.
  • Lactis S.A. convoacă adunarea generală extraordinară a acționarilor pe 5 iulie curent.
  • Pe 1 august urmează să-și înceapă activitatea Depozitarul Central Unic al Moldovei.
  • Călărași
    Pe 7 august are loc adunarea anuală repetată a Fabricii de Produse Lactate din Călărași.
  • Tutun-CTC SA urmează să achite dividendele pentru anul 2017 până la data de 16 august curent.
  • Pe 20-22 septembrie 2018 la Chișinău are loc forumul economic moldo-rus.
  • Pentru anul 2018 Banca Națională a Moldovei a prognozat o creștere economică de 3,5% și o inflație de 3,7%.
  • La 1 ianuarie 2019 intră în vigoare Convenţia între Moldova şi Georgia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.
  • Până la sfârșitul anului 2018 Guvernul urmează să instituie o structură responsabilă de cooperarea cu societatea civilă.
  • Guvernul și-a asumat obligația de a elabora un studiu legat de aplicarea Legii cu privire la sponsorizare și filantropie, până la sfârșitul 2018.
  • În august 2019 se încheie campania de informare și assitență privind activitățile sub incidența DCFTA în Republica Moldova.
  • Guvernul și-a asumat să unifice toate reglementările privind impozitul pe venit al ONG-urilor într-un capitol distinct al Codului Fiscal, până la sfârșitul 2020.

Dependența economică de Rusia. Ce lecție a învățat Moldova?

1
  • Prezența Rusiei este vizibilă în viața cotidiană din Chișinău
    Foto: european pressphoto agency.
Joi, 22.02.2018 09:56   1962
Relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă au fost mereu complicate chiar de la proclamarea independenței, având la bază o constantă importantă: prima întotdeauna a depins de a doua din punct de vedere economic.

În ultimul an relațiile moldo-ruse se remarcă printr-un dualism în care președintele Igor Dodon cochetează permanent cu liderul rus la întâlnirile oficiale, iar Parlamentul și Guvernul împart critici dure la adresa autorităților ruse. Tensiunile au atins noi cote după ce Chișinăul a acuzat Moscova de hărțuirea oficialităților moldovene și speakerul Andrian Candu a avertizat că Moldova ar putea cere despăgubiri de miliarde pentru ocuparea regiunii transnistrene. Kremlinul, de pe altă parte, este indignat de adoptarea legii privind combaterea propagandei (rusești) de către legislativul moldovenesc. 

Moscova, însă, nu a ezitat niciodată să demonstreze conducerii de la Chișinău că va face uz de orice gen de constrângere atunci când deciziile moldovenilor nu-i sunt pe plac. Exemple sunt foarte multe, cele mai notorii acțiuni de penalizare pentru ”nesupunere” sunt embargoul la vinuri (2006, 2013), embargoul la fructe și legume (2014), instituirea arbitrară și unilaterală de taxe vamale (2014) și amenințările de a face mai grea viața migranților moldoveni în Rusia. 

Mold-Street a decis să analizeze în ce măsură Republica Moldova depinde de Federația Rusă din punct de vedere economic. Pentru aceasta au fost examinate 3 dimensiuni importante în relațiile economice moldo-ruse și anume – 1) investițiile rusești în Moldova, 2) comerțul bilateral și 3) remitențele.

INVESTIȚIILE: Rusia rămâne cel mai mare investitor în Moldova

În pofida unor informații apărute în spațiul public acum câteva luni, despre o fugă a capitalului rusesc din Republica Moldova, Rusia a fost și rămâne principalul investitor străin. Cifrele de referință în acest sens oferă baza de date Coordinated Direct Investment Survey (CDIS) a Fondului Monetar International (FMI). Potrivit acestora, la finele anului 2016 investițiile rusești în Republica Moldova, fără regiunea separatistă, constituiau 716 de milioane de dolari. 

Top 5 state după valoarea totală a stocului Investițiilor Străine Directe (ISD) în economia Republicii Moldova

 

Chiar dacă stocul investițiilor rusești este în descreștere cu 70 milioane USD față de anul 2012, ponderea acestora în totalul ISD este în creștere de la 23% în 2012 la 27,4% în 2016, având în vedere că în anul 2016 valoarea totală a investițiilor străine directe în economie (2, 61 miliarde USD) era cu 812 milioane USD mai mică față de anul 2012.

Din datele BNM, putem deduce că capitalul rusesc este prezent în Moldova preponderent sub forma unor instrumente de datorie și mai puțin ca acțiuni și participații în fonduri de investiții.

De altfel, după cum arată ultimele date publice disponibile, Rusia se plasează pe poziția a patra după valoarea cumulată a investițiilor în capitalul social al întreprinderilor, cu o sumă ce depășește un miliard de lei, sau circa 9% din tot capitalul străin plasat în capitalul social al întreprinderilor înregistrate în Moldova.

Numărul întreprinderilor cu capital străin și valoarea capitalului investit în capitalul social pe țări la 01.04.2017

 

Sursa: Camera Înregistrării de Stat

Peste 400 de întreprinderi cu capital rusesc înregistrate în ultimii 10 ani

În perioada 2008-2017 în Republica Moldova au fost înregistrate un total de 442 întreprinderi cu capital rusesc. Cele mai multe au fost înregistrate în anii 2017 și 2011, iar cele mai puține în 2016. Ca pondere în totalul întreprinderilor cu capital străin înregistrate anual, cele cu prezența capitalului rusesc variază între 5 și 10%.

Cea mai mediatizată companie cu capital rusesc înregistrată în ultimii ani cu certitudine este Avia Invest. Aceasta a fost fondată pe 2 august 2013, cotele-părți fiind împărțite în mod egal între Aeroportul Habarovsk SA și Kolomensky Zavod SA. Avia Invest și a preluat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pe o perioadă de 49 de ani, asumându-și o contribuție investițională de 244,2 milioane de euro. 

Potrivit investigațiilor RISE Moldova, compania dată a avut câteva modificări în structura asociaților. În ultimul epizod de acest gen firma Komaksavia OOO din Moscova, care deținea 95% din capitalul Avia Invest, și-a vândut cota către Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru. Acum, singurul fondator al companiei care mai amintește direct de legătura cu Rusia - Aeroportul Habarovsk - deține doar 5% din capitalul social. Totodată, în societate există o impresie colectivă precum că la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău capitalul rusesc a fost mai mult o interfață, iar beneficiarii reali ar fi originari din Republica Moldova.

Evoluția numărului întreprinderilor cu capital rusesc, înregistrate în Moldova

 

Sursa: Camera Înregistrării de Stat

În general, afacerile cu capital rusesc în Moldova sunt prezente în toate sectoarele economiei, de la gaze și produse petroliere, la telecomunicații, bănci, mass-media, până la industria alimentară și terminale de plăți on-line.

De departe, cele mai impunătoare prezențe pe piața locală, ca concentrare în sector și cifre de afaceri generate, o au Gazprom la Moldovagaz, Inter RAO EES - proprietarul Centralei Termoelectrice Moldovenești de la Dnestrovsk (Cuciurgan), și Lukoil. Dacă, însă, formal ținem cont de țara de origine a investițiilor, aici figurează Insulele Virgine (Marea Britanie). 

Cum Platon a folosit Acordul de investiții dintre Moldova și Rusia în arbitrajul de la Stockholm

În sectorul bancar, cea mai importantă prezență de capital rusesc este atestată la Comerțbank, unii acționari ruși fiind și la Energbank și Moldova-Agroindbank

De altfel, în sectorul bancar anume o companie a unui cetățean rus (Igor Benz), de facto considerat persoană interpusă a afaceristului Veaceslav Platon, a generat litigiul arbitral împotriva Republicii Moldova în fața Insitutului de Arbitraj al Camerei de Comert din Stockholm. Acest fapt constituie până în prezent principalul obstacol pentru care nu pot fi tranzacționate circa 40% din acțiunile celei mai mari bănci din Moldova. 

Mai precis, demersul inițiat la 24 mai 2016 la Arbitrajul de la Stockholm de către Evrobalt LLC a invocat pretinsa încălcare a dispozițiilor Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor capitale din 17 martie 1998. 

Evrobalt LLC susținea că a făcut o investiție prin achiziționarea unui pachet de acțiuni de 4,5023,% în capitalul Moldova-Agroindbank, cu aprobarea Băncii Naționale, dar aceasta din urmă a constatat că Evrobalt LLC acționează concertat cu alți acționari ai băncii respective și aceștia dețin împreună o cotă substanțială în capitalul MAIB, fără permisiunea BNM. În consecință, drepturile de vot și alte drepturi ale Evrobalt LLC au fost suspendate, iar Evrobalt LLC a fost obligată șă­și vîndă în termen de trei luni acțiunile deținute. 

COMERȚUL EXTERN: Cum embargourile au redus dependența de piața rusă

Embargourile și taxele vamale impuse de Federația Rusă în anii 2013 și 2014 au redus substanțial cota de piață a produselor moldovenești. Dacă în anul 2012, în medie 3 din 10 dolari încasați de exportatorii moldoveni proveneau din Rusia, în anul 2017 doar a zecea parte din exporturi au ajuns pe această piață, valoarea lor fiind de 254,5 milioane dolari. 

Cea mai mare categorie de produse exportate în Rusia sunt fructele comsetibile și nucile, deși valoarea acestora s-a redus de 2,3 ori în perioada 2012-2016. Totodată, dacă în anul 2012 Rusia asimila aproape jumătate din aceste produse, cota acestora în anul 2016 a fost de doar 25%.

În mod special, cel mai dependent de piața rusă din această categorie rămân merele moldovenești. În 2016, peste 89% din exporturile de mere, pere și gutui au ajuns în Rusia. Pe de altă parte, comparativ cu anul 2012, rezultatele din 2016 denotă că pentru struguri de masă, prune, caise sau cireșe, exporturile moldovenești depind într-o măsură mai mică de piața rusă.

Pe poziția secundă în topul mărfurilor direcționate spre Rusia sunt produsele farmaceutice, însă aici este de menționat că cea mai mare parte a acestora (92% în 2016) sunt de fapt reexporturi clasice, valoare adăugată pentru economia moldovenească fiind mică. De altfel, este util de remarcat faptul că din totalul exporturilor moldovenești ajunse în Rusia în anul 2016, reexporturile au constituit 44%.

Merele, săpunul, cauciucul și carnea – cele mai dependente de piața rusă

Ceea mai mare scădere a exporturilor orientate spre Rusia se atestă în cazul băuturilor alcoolice, inclusiv vinurile, indicatorul din 2016 fiind de 5,3 ori mai mic raportat la indicatorul din 2012, respectiv și cota acestor produse direcționate spre Rusia s-a diminuat de la 28,7 la doar 6,6% în 2016. Totodată, și în cazul cărnii și organelor comestibile se observă o reducere semnificativă - de 3 ori.

În afară de mere, cele mai dependente categorii de produse de piața rusă în anul 2016 erau sapunuriile, agenții de suprafețe organici și preparate pentru spălat - circa 97,6% din exporturi. Urmează cauciucul si articolele din cauciuc (85,1%) și carnea si organele comestibile (84,7%).

Este de asemenea important de punctat și faptul că reducerea exporturilor moldovenești spre Rusia nu e doar rodul embargourilor sau taxelor vamale, ci și a înrăutățirii situației economice de acolo și respectiv a diminuării semnificative a comerțului cu Rusia.

De exemplu, dacă în anul 2012 Rusia a importat mere, pere și gutui în valoare de 1,24 miliardeUSD, în anul 2016 indicatorul dat a fost de peste 2 ori mai mic (524 mil. USD).

 

Sursa: Un Comtrade

La importuri dependența se rezumă la gaze naturale

Răcirea relațiilor economice moldo-ruse s-a manifestat în ultimii ani nu doar în diminuarea exporturilor, ci și în sens invers a importurilor, astfel încât ponderea acestor importuri în total s-a redus de la 15,7% în anul 2012 la 11,8% în 2017. Analiza a top 10 categorii de produse importate din Federația Rusă arată că de departe gazele naturale rămân Călcâiul lui Ahile în termeni de dependență de resursele de aprovizionare din Rusia.

Combustibilii minerali, care se află pe poziția secundă în topul celor mai importate categorii de produse din Rusia, constituie circa 1/5 din toate importurile efectuate de Moldova. Totodată, în ultimii ani pe un trend de creștere sunt importurile de Îngrășăminte, în anul 2016 circa 80% din totalul importurilor provenind din Rusia. În Top 5 categorii de produse provenite din Rusia mai intră diverse produse din categoriile preparate alimentare, reactoare nucleare, cazane, utilaje și mașini, aparate și dispozitive mecanice, precum și piese pentru acestea.

 

Sursa: UN Comtrade

REMITENȚELE: Cum Rusia ne șantajează cu migranții

Subiectul prezenței migranților moldoveni în Rusia a fost folosit sistematic de-a lungul timpului atât ca instrument de presiune, cât și în luptele politice interne. Însă în pofida aflării constante pe agenda publică și politică, în cei peste 26 de ai de la independență încoace, până în prezent între cele două state nu există un elementar acord de securitate socială pentru moldovenii care muncesc în Rusia și rușii care lucrează în Moldova. 

Despre numărul exact al moldoveilor aflați la muncă în Rusia este dificil de estimat, însă tendința din ultimii ani este una de scădere, fapt ce poate fi desprins chiar din datele statistice rusești.

Spre exemplu, potrivit Institutului de Analize Sociale și Prognoze al Academiei Prezidențiale pentru Economie și Administrație Publică (RANEPA), numărul cetățenilor moldoveni aflați în Rusia la 31 decembrie 2016 era de 489.669 de persoane, în scădere cu circa 71 000 față de începutul anului 2015. Aici mai trebuie de consemnat faptul că o parte din aceste persoane sunt deja imigranți permanenți pe teritoriul Federației Ruse, astfel încât numărul efectiv al cetățenilor moldoveni aflați la munci sezoniere în Rusia este mai mic.

Remitențele din Rusia – de la un miliard la 400 milioane dolari

Volumul remitențelor din Rusia a fost, de-a lungul anilor, unul impunător în comparație cu remitențele din alte state. Rusia deținea o cotă de peste 60% din totalul banilor trimiși de muncitorii migranți în patrie. Această cotă s-a înjumătățit de la 65,6% în 2012 până la 33,6% în anul 2017. În valori absolute, dacă în anul 2013 câștigurile trimise din Rusia au depășit un miliard de dolari, în 2017 suma a trecut puțin peste 400 milioane USD. 

Această scădere drastică s-a produs atât din cauza înrăutățirii situației economice din Rusia, cât și a înăspririi condițiilor de muncă pentru străini.

Deprecierea rublei față de dolarul american a lovit puternic și în veniturile moldovenilor aflați în Rusia, care sunt remunerați în această valută. O altă cauză a acestei scăderi este și reorientarea unor cetățeni moldoveni spre alte destinații de muncă, mai atarctive.

Chiar și așa, expunerea Republicii Moldova prin canalul migraționist este în continuare una ridicată.

Dinamica transferurilor (top trei state) în favoarea persoanelor fizice (2012 – 2017 anual; 2017 lunar), %

 

Sursa: BNM

În concluzie, deși mai există vulnerabilități, dependența economică de Rusia s-a redus vizibil în ultimii ani și cât de ironic nu ar suna, anume măsurile punitive exagerate impuse periodic de Kremlin au fost principalul catalizator în acest sens. 

Dacă și autoritățile ar mai avansa cu adevărat pe așa proiecte cum ar fi gazoductul Ungheni-Chișinău, pârghiile de influență ale Moscovei s-ar reduce și mai mult. 

Așa ori altfel, lecțiile de suprimare economică date de Rusia, dacă sunt bine învățate, sunt dureroase doar pe termen scurt, cel mult mediu. O demonstrează pe deplin sectorul de vinificație, unde la moment activează mai mult de 60 de exportatori. După falimentele în lanț în acest sector, supraviețuitorii au pus accent pe calitate și în prezent vinurile moldovenești sunt comercializate în peste 50 de țări. 

* * *

Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie.   

This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory. 



print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Teme: Comerț extern și datoriile   Relații internaționale  
Urmariti-ne pe retelele sociale

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.
close