„Este o realitate pe care trebuie să o acceptăm oricât de neplăcută ar fi pentru a putea veni cu un diagnostic adecvat a provocărilor care stau nu doar în fața Ministrului Justiției, ci a întregii societăți. Cu regret o spun: strategia reformei care a fost adoptată în 2011, în mare parte a fost un eșec”, a declarat ministrul.

Cine a blocat reforma

Potrivit lui "rezistența la reformă din interiorul sistemului judecătoresc, proasta finanțare și lipsa personalului calificat, au făcut imposibilă înregistrarea unor progrese semnificative în calitatea actului de justiție".

În consecință lipsa progreselor semnificative, precum și lipsa unui angajament ferm de reformare a sectorul justiției din partea autorităților din Republica Moldova a stat la baza blocării de către UE a unui transfer financiar în valoare de 28 milioane euro, în cadrul programului de reformă.

Citiți și:

O cifră înspăimântătoare de la Ministerul Justiției

Alexandru Tănase s-a arătat îngrijorat și de implementarea noii hărți judiciare, "în lipsa infrastructurii adecvate, în special concentrarea într-o singură instanță-gigant a dosarelor de primă instanță pe municipiul Chișinău, care instrumentează peste 45% din dosarele pe întreaga țară, precum și, respectiv, sarcina disproporționat de mare a Curții de Apel Chișinău în raport cu celelalte două curți de apel".

Rata de achitare nu depășește 3%

"Eficiența controlului judiciar a suferit în ultimii ani un regres considerabil. Astfel, numai în materie penală, rata de achitare în Republica Moldova nu depășește 3%, cu mult sub media țărilor cu o democrație avansată. Rata de admitere a demersurilor de arestare a procurorilor este constant mai mare de 80%, cu o tendință de creștere în ultima perioadă, chiar dacă în anul 2016 legislația cu privire la arest a fost racordată la standardele europene.

În pofida multiplelor condamnări la CEDO, arestul se aplică prea des și nemotivat , iar rata de admitere a demersurilor de autorizare a interceptărilor este de peste 97%. Aceste date denotă faptul că judecătorii de facto validează fără o analiză critică deciziile procurorilor, iar controlul judiciar efectiv lipsește, fiind transformat într-o simplă formalitate", a mai precizat ministrul Justiției.

Alexandru Tănase a susținut că în aceste condiții, ținând cont de sentimentul general de neîncredere față de justiție la nivelul întregii societăți, de impactul asupra mediului de afaceri și compromiterea imaginii guvernării pe plan extern, este necesară efectuarea unei reforme rapide, la scară largă, ce ar impulsiona schimbări vizibile în întregul sistem judecătoresc.

Documentul de concept prezentat de ministrul Justiției vizează atât acțiunile de intervenție urgentă ce urmează a fi realizate pe parcursul anului 2018, cât și o serie de elemente strategice ce vor fi cuprinse în strategia de reformă a sectorului judiciar.

Astfel, acțiunile Ministerului Justiției pentru perioada imediat următoare vor fi concentrate pe următoarele domenii prioritare:

- reforma cadrelor justiției (evaluarea integrității tuturor judecătorilor);
- restructurarea sistemului judiciar (finalizarea reformei hărții judiciare);
- consolidarea mecanismelor de responsabilizare a judecătorilor (implementarea prevederilor Memorandumului privind asistența macrofinanciară semnat între UE și RM);
- consolidarea independenței sistemului judiciar (implementarea prevederilor Memorandumului privind asistența macrofinanciară semnat între UE și RM);
- sporirea eficienței și transparenței sistemului judiciar (reforma sistemului de control judiciar asupra măsurilor preventive);
- reforma avocaturii și a Curții Constituționale a Moldovei.

În același context, Alexandru Tănase a subliniat că relația Ministerului Justiției cu societatea civilă va fi tratată din poziția de partenener, și nu de adversar. Astfel, una din prioritățile Ministerului Justiției va fi promovarea noii legi cu privire la organizațiile necomerciale, în conformitate cu cele mai înalte standarde în domeniu, instituirea unor mecanisme de participare efectivă a acestora la cele mai importante chestiuni și dezbateri din domeniul justiției.

Tănase a mai fost ministru al Justiției din septembrie 2009 până în mai 2011, înainte să devină președinte al Curții Constituționale.