Potrivit studiului, statul, în calitate de acționar majoritar, are, fără îndoială, acces la informații corporative care nu sunt disponibile altor acționari datorită reprezentării sale în consiliul de administrație (CA) al societății.

Legea spune una, Guvernul face cum vrea

"Legislația prevede că acționarii minoritari pot desemna membri ai consiliului de administrație, dacă individual sau în comun dețin cel puțin 5 la sută din acțiunile cu drept de vot.

Cu toate acestea, o trecere în revistă a componenței consiliului de administrație pe un eșantion de societăți pe acțiuni care nu sunt deținute integral de stat indică că acționarii minoritari ai acestor societăți au puțin de spus în ceea ce privește numirea membrilor consiliilor de administrație, și toți membrii consiliilor de administrație fie reprezintă doar acționarul de stat sau împart consiliul cu acționarul care deține pachetul de control în cazul SA parțial deținute de stat", se arată în studiul Băncii Mondiale.

Ca exemplu elocvent este adus cazul societății Metalferos, care deține o poziție de monopol pe piața colectării și exportului de metal vechi din Moldova și are afaceri de peste un miliard de lei.

La Metalferos acționarii minoritari nici reprezentanți în CA

"Cei cinci membri ai consiliului de administrație al SA „Metalferos” sunt funcționari publici, reprezentând statul cu o participație de 78.28% din companie, în timp ce acționarii privați deși dețin împreună 21.72% din acțiunile societății nu sunt reprezentați în consiliu.

Având în vedere faptul că consiliul este compus din reprezentanții acționarilor de stat, statul, în calitate de deținător al pachetului de control fără îndoială are acces la informațiile discutate de consiliu, care nu sunt disponibile acționarilor minoritari. Potrivit legii cu privire la SA, consiliul de administrație trebuie să acționeze doar în interesul acționarilor (articolul 65.1)", susține Banca Mondială.

Miliardara statului fără rapoarte și audite?

De notat că lista membrilor consiliului de administrație al SA Metalfero” nu este publicată nicăieri  și poate fi aflată doar dacă depui o solicitare oficială la Ministerul Economiei și Infrastructurii sau Agenția Proprietății Publice.

Citiți și:

Criza din Transnistria lovește în venitul și profitul Metalferos

Le fel lipsesc și datele privind rezultatele financiare și cele ale auditului financiar de la Metalefros, obligatoriu conform legislației în vigoare. Reprezentanții companiei spun că aceste informații ar fi fost făcute publice, fără a putea să ne spună cu exactitate.

- Sunt publicate anual în ziarul Nezavisimaya Moldova, a precizat contabilul-șef al Metalferos.

- Dar așa ziar nu mai există!

- Atunci în Moldova Suverană! Nu e tot același ziar? a răspuns cu întrebare contabila la întrebarea Mold-Street.com.

De notat că la Metalferos printre membrii CA figurează funcționari care au lucrat pentru organisme financiare internaționale și companii de audit cu renume și primesc remunerări anuale de circa 200.000 lei și pe ei nu îi deranjează acest fapt.

Totodată Metalferos nu este singura mare companie cu capital majoritar sau important de stat ce procedează la fel. Un alt caz elocvent menționat de Banca Mondială este al SA Franzeluța, unde statul, în 2014, prin reprezentanții săi, a încălcat "dreptul elementar de primire a dividendelor".

Pe lângă aceasta, autoritățile fiscale au aplicat și o amendă întreprinderii Franzeluța pentru „întârzieri la plata dividendelor”, chiar dacă acționarii au decis reinvestirea profitului. Astfel statul a obținut 9 milioane de lei, în timp ce acționarii minoritari nu au primit dividende pentru anii financiari 2008 și 2009. 

Moldovagaz, unde Guvernul deține peste 35% din acțiuni, la fel nu are pe site rapoarte financiare și de audit, deși acționarul majoritar Gazprom se laudă că este una dintre cele mai transparente companii din lume. 

Potrivit Băncii Mondiale, bunele practici dictează că membrii consiliului trebuie să acționeze în interesul societății și a tuturor acționarilor săi.

"Interesele acționarilor minoritari, în prezent, au o reprezentare foarte limitată în consiliile de administrație ale societăților pe acțiuni în care statul deține cotă parte, și deseori, deciziile sunt luate fără a ține cont de interesele lor.

De asemenea, acționarii minoritari nu au acces la informațiile puse la dispoziția autorităților de stat. O politică exhaustivă de protejare a unor astfel de interese va asigura investitorii existenți și îi va încuraja și mai mult. Este important atât pentru stat, ca acționar minoritar în 40 de companii, cât și pentru investitorii privați, care pot include și angajați", susțin experții de la Banca Mondială.

Cine va investi într-o țară unde nu se respectă drepturile acționarilor

Ei recomandă ca pentru a proteja propriile interese, guvernul Republicii Moldova ar trebui să adopte o guvernanță corporativă extinsă și să promoveze reforme care au drept scop protejarea investitorilor.

"Deficiențele în protecția acționarilor sporesc posibilitatea unui tratament abuziv al acționarilor privați și pot reduce și mai mult încrederea investitorilor. Reformele ar trebui să includă reforma cadrului legal și de reglementare, inclusiv consolidarea disciplinei de guvernare și crearea de noi instituții care să sprijine buna guvernare corporativă", se mai arată în studiul Băncii Mondiale.

De notat că în iulie 2017, Guvernul a decis să fie inițiată reorganizarea întreprinderilor de stat și întreprinderilor municipale în societăți comerciale sau instituții publice. Noua Lege cu privire la întreprinderile de stat și întreprinderile municipale presupune că gestiunea acestor entități va fi realizată de Agenția Proprietății Publice.

Citiți și:

Companiile statului vor fi monitorizate mai strict