Câte școli au fost închise pe timpul Guvernului Filip

shadow
Sâmbătă, 30.12.2017 08:03   3550
În ultima zi de lucru din anul 2017, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) a lansat un nou concept de dezvoltare a Curriculumului Național din învățământul primar, gimnazial și liceal.

Imediat Partidul Democrat a anunțat că Guvernul a demarat procesul de redeschidere a școlilor, închise de fosta guvernare. Astfel cel puțin două școli din țară vor funcția din nou, imediat după vacanța de Crăciun, promite PDM. 

„În următorul semestru, îndată după vacanța de Crăciun, vor fi redeschise două școli primare: din satul Fârlădeni, Hâncești (Școala primară-grădiniță, cu o clasă de a I-a cu 8 elevi și o clasă de a IV-a, în număr de 16 elevi.), și din satul Țepilova, Soroca (școala primară, cu un număr de 21 de elevi). Avem, de asemenea, în vizor deschiderea, începând din întâi septembrie 2018, a școlii primare din satul Bolohan, Orhei (Școala primară-grădiniță, pentru clasa I, cu un număr de 17 copii). Dar acest lucru este doar începutul”, a declarat Monica Babuc.

Pe timpul Guvernului Filip au fost închise aproape 700 de instituții de învățământ

Asta este deja a doua reformă din sectorul educației anunțată de Guvernul condus de Pavel Filip doar într-un an.

Citiți și:

Guvernul pregătește reforma salariilor din educație, de care va beneficia doar 1 din 10 profesori

Accentul pus acum de partidul de guvernare pe faptul că școlile au fost închise de fosta guvernare ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând care este această fostă guvernare? De până la Guvernul Filip, adică până în ianuarie 2016, sau de până la anul 2013, sau 2015, sau 2009?

Postul de televiziune Prime, care aparține liderului democrat Vlad Plahotniuc a detalizat și susține că "Reforma de optimizare a școlilor a început în 2010 și a durat șapte ani". "Cele mai multe școli au fost închise în 2015 - peste 170 de instituții", anunță Prime TV, fără a face vreo referință la o sursă concretă. Cifrele difuzate de acest post TV controlat de milionarul Plahotniuc nu sunt însă confirmate de datele statistice oficiale.

Mold-street a analizat datele privind evoluția numărului de instituții de învățământ atât pentru ultimii doi ani, exact când la putere a fost același Guvern Filip, dar și cele din ultimii 15 ani.

Bunăoară, datele Ministerului Finanțelor luate la calcularea alocațiilor de la bugetul de stat pentru sectorul educație relevă că din anul 2015 și până la finele anului 2017, momentul când a fost aprobat Bugetul de stat, numărul instituțiilor de învățământ s-a diminuat cu 700 de unități: de la 3.914 la începutul anului 2015, la 3.911 -  la începutul anului 2016 la 3.214 - în prezent.

Advertisement

E o reducere cu 18% doar pe timpul Guvernului Filip. Cel mai tare au avut de suferit instituțiile de învățământ întreținute din contul mijloacelor bugetelor locale, numărul cărora s-a diminuat cu 18,3% - de la 3.763 unități în 2016, la 3.075 în prezent.

Dar bugetele locale depind în proporție de circa 85-90% de alocațiile de la bugetul central. Adică autoritățile locale depind de Guvern și deciziile acestuia, respectiv nu au închis școlile și grădinițele din capul lor. 

În anii 2016-2017 au fost închise 80 de școli

Dacă e să ne referim la datele privind evoluția numărului instituțiilor de învățământ primar și secundar general apoi și aici activitatea Guvernului Filip nu poate fi calificată una de succes.

Ultimul comunicat referitor la educație al Biroului Național de Statistică (BNS) este de pe 26 decembrie 2017. Astfel BNS a anunțat că la începutul anului de studii 2017/18 "învățământul primar și secundar general se desfășoară în 1.243 instituții, inclusiv 102 școli primare, 775 gimnazii, 352 licee și 14 școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică".

Comparativ cu anul de studii precedent numărul instituțiilor de învățământ primar și secundar general s-a diminuat cu 48 unități, inclusiv 46 de unități la sate și două la orașe.

Potrivit BNS, în anul de studii 2017/18 rețeaua instituțiilor de învățământ primar și secundar general a suferit schimbări esențiale.

"Și-au sistat activitatea 24 școli primare, 23 gimnazii, 1 liceu și 1 școală pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Totodată, 4 unități au fost transformate din gimnazii în școli primare, 14 licee au devenit gimnazii, iar în Chișinău a fost deschis un liceu nou", se arată în comunicatul BNS.

Comparativ cu anul de studii 2015/16 numărul de școli s-a diminuat cu 80 de unități, iar cu 2014-2015 - cu 105 de unități.

Evoluția numărului de școli depinde de numărul de elevi

Datele statistice relevă că în ultimii 10-15 ani evoluția numărului de școli a depins mai degrabă nu de cine e la guvernare, ci de numărul de elevi.

Astfel dacă în anul de studii 2002-2003 în cele 1.580 de instituții de învățământ primar și secundar general erau circa 603.000 de elevi, apoi peste 5 ani în anul de studii 2007-2008 -  doar 461.000, adică cu 142.000 mai puțin. La o reducere cu 23,5% a numărului de elevi s-a atestat o diminuare cu doar 3% a numărului de școli. 

În următorul an (ultimul de guvernare comunistă) la o diminuare cu 5,8%, până la 434.300 a numărului de elevi, cel al școlilor s-a redus cu 1%.

Peste 10 ani, adică în anul de studii 2017-2018 numărul de elevi a coborât la 335.600, adică cu 23% (circa 100.000 mai puțin ca în 2008), iar cel al școlilor de la 1.526 la 1.243 unități (scădere cu 18,5%). 

Media anuală este de 10.000 de elevi și aproape 30 de școli. Se poate de constatat că numărul de școli s-a diminuat mai lent decât cel al numărului elevilor. cele mai multe școli au fost închise în anul de studiu 2011-2012, cu 62, astfel nu se confirmă informațiile difuzate de Prime TV.

Mai adăugăm în anul de studii 2017-18, procesul educațional în instituțiile de învățământ primar și secundar general este asigurat de 28.600 cadre didactice, cu 10.000 mai puțin decât 10 ani în urmă.

Cheltuieli mari, dar fără performanțe

În lume însă nu se atrage atenția la numărul de școli, ci la rezultate, adică la calitatea sistemului educațional.

De exemplu în anul 2016 economiștii de la Banca Mondială atrăgeau atenția la faptul că autoritățile Republicii Moldova cheltuie foarte multe resurse pentru acest domeniu în comparație cu țările similare din regiune și din același grup de venituri, limitând spațiul pentru investițiile publice atât de necesare. 

Totodată constatau că cheltuielile înalte pentru educație, dar și sănătate nu sunt transpuse direct în calitatea prestării serviciilor. 

Astfel cheltuielile pentru educație de în mediu 7,2% din PIB în perioada 2000-2014 au fost cele mai mari în regiunea Europa și Asia Centrală (EAC) și printre cele mai mari în țările cu venituri medii joase. În același timp, raportul elevi-învățători rămâne unul din cele mai joase în regiune, la fel ca și performanța elevilor.

De notat că în anul 2018, cheltuielile totale pentru sectorul educația vor constitui 10,42 miliarde de lei, sau 6.5% din PIB și 16,9% din totalul cheltuielilor bugetului public național, arată date ale Ministerului Finanțelor. Comparativ cu 2017 în bugetul pentru anul 2018, alocațiile pentru educație vor crește cu circa 7,6% (circa 740 milioane lei).

Citiți și:

Educație cu strategie, dar fără specialiști și transparență

* * *
Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie.   
 
  This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory. 


Oportunitati