În acest sens plenul Consiliului Concurenței a aprobat o decizie prin care a autorizat acest ajutor cu destinația - pentru salvarea Air Moldova.

Air Moldova nu are bani nici pentru deservirea tehnică a aeronavelor

S-a constatat că Air Moldova se confruntă cu lipsa mijloacelor financiare, ceea ce "frânează activitatea companiei prin imposibilitatea de plată în termen a serviciilor de mentenanță (deservirea tehnică a aeronavelor) care ulterior duce la rețineri de rută, respectiv cheltuieli neplanificate".

Citiți și:

Încotro zboară AIR Moldova? Compania se împrumută cu 75 de milioane lei

În plus managementul a trei mari bănci (Victoriabank, Moldova-Agroindbank și Mobiasbancă) au informat Air Moldova despre imposibilitatea eliberării unor credite noi, "deoarece condițiile stabilite de BNM privind suficiența capitalului, practic, descalifică compania ca beneficiar de credite".

Un alt argument invocat de administrația Air Moldova pentru acordarea ajutorului este și faptul că este o întreprindere de stat, iar legislația țării presupune în cazul ei contractarea de credite "exclusiv din Republica Moldova, ceea ce într-un final generează costuri suplimentare comparativ cu aceleași servicii procurate de peste hotarele țării".

Valoarea ajutorului solicitat de Air Moldova sub forma unui împrumut gratuit în mărime de 75 milioane lei de la Aeroportul Internațional Chișinău este pentru completarea mijloacelor circulante.

Pierderi de 111,5 milioane lei în opt luni

Din rapoartele prezentate de Air Moldova rezultă că în primele opt luni ale anului 2017, compania a înregistrat "pierderea a mai mult de jumătate din capitalul social, iar mai mult de un sfert din capitalul social s-a pierdut în ultimele 12 luni".

Citiți și:

Top 20 de întreprinderi de stat cu cele mai mari pierderi în 2016

În perioada ianuarie-august 2017, cea mai mare companie avia a Moldovei a înregistrat pierderi nete de 111,5 milioane lei, în timp ce capitalul propriu a coborât sub cota zero, constituind minus 2,9 milioane lei.

Consiliul Concurenței constată că datoriile totale înregistrează o tendință crescătoare pe parcursul perioadei 2013 - august 2017, de la 604,6 milioane lei, în anul 2013, la 1,12 miliarde lei în august 2017.

În consecință coeficientul de îndatorare globală depășește pragul de 0.66 acceptabil pe parcursul perioadei analizate, în ianuarie-august 2017 acesta fiind de 1.00. Rata solvabilității generale se situează sub pragul acceptabil, înregistrând o valoare de 99% în ianuarie-august 2017.

Administrația Air Moldova nu a oferit o explicație a cauzelor ce au adus cea mai mare comanie aeriană din Moldova în acest impas, dar administratorul a anunțat că împrumutul cât și rambursarea acestuia au fost incluse în planul financiar al întreprinderii.

Totodată Ministerul Economiei și Infrastructurii, ca urmare a examinării solicitării Air Moldova a solicitat autorizarea de către Agenția Proprietății Publice, în calitate de fondator al întreprinderii de stat Aeroportul Internațional Chișinău acordarea acestui ajutor.

Ce efecte ar putea avea o eventuală sistare a activității Air Moldova

Un argument în favoarea acordării acestui ajutor pentru salvarea Air Moldova este faptul că solvabilitatea companiei este importantă pentru a executa planul de zbor pe parcursul sezonului de iarnă și a transporta circa 400.000 pasageri spre destinații din UE și CSI.

"Cota deținută de Air Moldova indică asupra existenței unei dependențe a sectorului transportului aerian de călători de această întreprindere, următorul operator aerian, WizzAir, cu o cotă de 10% din numărul total de pasageri, fiind orientat spre aeroporturile periferice, nu asigură același nivel de substituibilitate", se arată în decizia Consiliului Concurenței.

Totodată se susține că părăsirea pieței de către Air Moldova ar face dificil procesul de substituire a acestei companii aeriene de către concurenții existenți sau de către un nou participant pe piață, existând riscul perturbării situației pe piața transportului aerian.

Ce va urma? Lichidarea sau restructurarea Air Moldova

Viitorul companiei rămâne incert. Astfel Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu Agenția Proprietății Publice, Autoritatea Aeronautică Civilă și Aeroportul Internațional Chișinău vor prezenta Consiliului Concurenței, în termen de 6 luni de la acordarea ajutorului de stat, un plan de restructurare sau de lichidare a beneficiarului.

Una dintre soluții examinate anterior de autorități era privatizarea întreprinderii, dar la finele acestui an Octavian Calmâc a anunțat că Air Moldova, precum și alte companii de stat, nu vor fi privatizate până în anul 2019.

Economistul Eugen Ghilețchii susține într-o analiză dedicată întreprinderilor de stat că Republica Moldova încă se confruntă și astăzi cu o serie de reminiscențe sovietice, printre care și proporția mare a economiei dirijată în mod direct de către stat.

În opinia expertului întreprinderile de stat au devenit veritabile găuri negre ale economiei și surse de corupție.

Potrivit lui, una dintre bunele practici în materie de companii cu capital de stat este ca aceste întreprinderi "trebuie să se conformeze cel puțin standardelor care sunt impuse asupra societăților pe acțiuni".

"Or în Moldova, la momentul de față, societățile pe acțiuni au sarcina de a elabora coduri de guvernare corporativă, pe cât întreprinderile de stat nu au această responsabilitate", afirmă expertul în studiul "Întreprinderile de stat La Punct. Despre găurile negre ale economiei moldovenești".