Ministerul Economiei caută câteva milioane de mere pentru școlile din Moldova

shadow
Marţi, 12.12.2017 07:30   1198
Ministerul Economiei și Infrastructurii a înaintat un proiect de Hotărâre de Guvern care urmează să aprobe Regulamentul de achiziționare și distribuire gratuită a merelor în școli.

Documentul prevede lansarea unui program național ce ar asigura elevii instituțiilor de învățământ primar și secundar general cu câte un fruct proaspăt (măr) în fiecare zi.

O afacere de 25 de milioane

Regulamentul stipulează modul de achiziționare și distribuire a merelor destinate elevilor claselor I-IX, atât din învățământul de stat, cât și din cel privat, pentru o perioadă de maximum 100 zile de școlarizare. Autorii proiectului afirmă că numărul beneficiarilor (elevilor) urmează să fie de peste 312.000, iar pentru întregul an de studii 2017-2018 vor fi achiziționate peste 3.120 tone de mere, în valoare de aproape 25  milioane lei. Proiectul mai urmărește și formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase în rândul elevilor. 

În spatele scopului nobil de a asigura elevilor un aport alimentar sănătos, constatăm o serie de norme ”nesănătoase”, explicate voalat în textul proiectului. Normele care prevăd achiziționarea și distribuirea merelor, aspectele legate de responsabilitatea persoanelor implicate în proces, dar și reglementările privitor la documentele aferente cer o atenție sporită.

Condiții ”specifice”

Mai întâi, nu este clar de ce anume Ministerul Economiei și Infrastructurii trebuie să vină cu o astfel de inițiativă, să o promoveze și să urmărească realizarea acesteia. Normele în vigoare stipulează expres că ministerele au dreptul să inițieze elaborarea proiectelor de acte normative, în conformitate cu atribuțiile și cu domeniul lor de activitate.

Domeniile aferente proiectului de Hotărâre de Guvern sunt preponderent legate de agricultură, siguranța alimentelor, educație și achiziții publice, competențe care nu se regăsesc printre atribuțiile Ministerului Economiei și Infrastructurii. Mai mult, nici atribuțiile Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), dar nici Nota Informativă a proiectului nu argumentează rolul AIPA în justificarea acestei instituții drept autoritate centrală de achiziție.

Proiectul explică că achiziționarea merelor se efectuează pentru întreg anul de studii de către AIPA, în loturi omogene, câte 100 tone de mere, iar evaluarea necesităților de mere se estimează din numărul de elevi care frecventează învățământul acreditat, de stat și privat din clasele I-IX în fiecare raion și municipiu. Respectiv este important ca loturile să nu fie omogene și câte 100 de tone de mere, ci să fie repartizate pe anumite zone/geografii, oferind totodată și operatorilor economici posibilitatea unui tratament egal, or acestora le poate fi limitată participarea, prin stabilirea cerințelor excesive.

Autorii stabilesc în Regulamentul privind modul de achiziționare și distribuire a merelor precum că desfășurarea procedurilor de achiziție publică se va face reieșind din numărul de elevi care frecventează învățământul acreditat, de stat și privat din clasele I-IX, conform datelor prezentate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

Advertisement

Însuși graficul livrării se va face în dependență de amplasarea școlilor și numărul de elevi în teritoriu, iar însăși distribuirea merelor către instituțiile de învățământ urmează să se realizeze săptămânal, conform graficului de livrări aprobat de AIPA.

În legătură cu această repartizare de responsabilități, amintim că practica anterioară de distribuire a merelor în școli (fapt consemnat și de evaluări detaliate în auditul Curții de Conturi) sugerează mai multe nereguli, iar unele din ele se refereau la întocmirea eronată de către Ministerul Agriculturii a listelor instituțiilor beneficiare, preluînd incorect numărul de persoane și, respectiv, a cantităților stabilite de mere. Mai ales că proiectul în discuție nu stabilește norme clare privitor la responsabilitatea pentru încălcarea prevederilor din Regulament și nici sancționarea pentru neexecutarea atribuțiilor.

Proiectul în imagini

 

Obiectul achiziției

Pe lângă faptul că Regulamentul stipulează cerința privind achiziționarea merelor în loturi omogene a câte 100 de tone fiecare, prevederile propuse de Ministerul Economiei și Infrastructurii mai stipulează și faptul că procurarea merelor se efectuează de la producătorii agricoli care dețin plantații cu o suprafață care să ofere o roadă de cel puțin 100 tone de mere. Și aici cel puțin 2 aspecte nu sunt clare:

  • deși Legea stabilește expres că criteriile de calificare în achizițiile publice trebuie să aibă o legătură evidentă și proporțională cu obiectul contractului, Regulamentul de achiziționare și distribuire gratuită a merelor în școli stabilește cerințe ce limitează accesul participanților la procedurile de achiziție a merelor, lucru evidențiat și în Raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție asupra proiectului Hotărârii de Guvern; documentul mai stipulează că cantitatea de mere recoltată de pe o anumită suprafață poate varia substanțial în dependență de o serie de factori - sol, climă, irigare, vârsta plantației, fapt care semnifică că suprafața necesară pentr a asigura roada de cel puțin 100 tone de mere este un criteriu manipulatoriu și interpretabil, astfel anumiți subiecți pot fi favorizați;

  • un al doilea criteriu controversat ține de o altă cerință impusă în Regulament, conform căreia urmează să aibă prioritate în procedura de atribuire a contractelor de livrare a merelor anume acei producători agricoli care dețin în proprietate sau folosință depozit frigorific de păstrare cu o capacitate nu mai mică decât cantitatea de mere propusă în ofertă și dețin în proprietate sau folosință mijloace de transport marfă; acest criteriu limitează și el foarte mult accesul operatorilor economici.

Important de menționat că normele care reglementează achizițiile publice permit asocierea operatorilor economici pentru a prezenta oferta în ideea de a se conforma cerințelor solicitate or Regulamentul propus de Ministerul Economiei și Infrastructurii acordă priorități ce urmează să faciliteze din start operatorii intermediari, cu capacități frigorifice și terenuri extinse.

Mai mult! Chiar, aceeași Lege a achizițiilor publice, precum și Legea cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, stipulează că IMM-urile urmează să aibă un loc aparte, de susținere, în cazul stabilirii unor condiții speciale de executare a contractului de achiziții publice. Constatăm de fapt contrariul în Regulamentul pus în discuție.

O parte tehnică importantă omisă

Așa cum Regulamentul specifică că merele achiziționate urmează să corespundă reglementărilor tehnice în vigoare (apropo, fără a specifica care anume, creând o confuzie în acest sens), de aceeași manieră norma descrie faptul că merele trebuie să fie însoțite de documente care atestă ”proveniența și indicii de calitate ai acestora”.  

Totodată, deoarece cheltuielile pentru achiziționarea și distribuirea merelor se vor face preponderent din mijloacele financiare ale bugetului de stat, mijloace care prin Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural încurajează promovarea și dezvoltarea agriculturii ecologice, considerăm oportună includerea acestui criteriu de calitate a produselor ca o prioritate în procedura de achiziții publice privind atribuirea contractelor de livrare a merelor pentru școli.

Nu se regăsesc în Regulamentul propus nici termenele concrete de raportare în care directorii școlilor urmează să informeze AIPA și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării despre executarea contractelor. Termenul ”periodic”, folosit de autorii proiectului, lasă loc de manipulare, existând riscul apariției unei transparențe insuficiente.

Aceeași problemă o regăsim în lipsa normei care ar obliga AIPA să asigure transparența și informarea privind atribuirea și executarea contractelor de achiziție a merelor pentru școli. Mai întâi, este grav din motivul că obiectul de achiziție este unul foarte important și sensibil – sănătatea copiilor. Iar dacă s-ar stipula asigurarea unei astfel de transparențe, lucrurile s-ar îndrepta spre o concurență mai loială în sistem, spre o garanție a ocrotirii sănătății, dar și a unei utilizări mai eficiente a banului public.

De reținut că precedentele nereguli descoperite la asigurarea cu produse alimentare în grădinițe pot fi niște referințe pentru proiectul în discuții. 

Putem concluziona pe această cale că problemele achizițiilor publice, chiar și în subiectele de sensibilitate ridicată așa cum sunt cele legate de alimentația copiilor, sunt foarte sofisticate și greu de deconspirat. Inclusiv din aceste motive, este necesar de a urmări cu maximă prudență toate amendamentele și propunerile de norme aferente tematicii, or temerea cea mai mare este că astfel de lucruri au deja un precedent cu nereguli.



Oportunitati