Politicienii moldoveni au asfaltat cu promisiuni drumurile naționale

shadow
Marţi, 03.07.2018 05:45   2604
Pe 27 iunie 2018, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat concurs internațional repetat pentru selectarea de noi antreprenori pentru reparația unui șir de segmente de drumuri din Moldova în baza creditelor BERD.

Valoarea lucrărilor ce fac parte din Moldova Road Sector Program IV este estimată la 150 milioane de euro și aparent ar trebui să atragă mulți doritori ca să câștige contractele. Faptul că acest concurs este unul repetat denotă că firmele serioase evită să se bage în astfel de contracte.

Citiți și:

Bătălie pentru șase miliarde de lei 

Or segmentele de drum: R14 Bălți-Sărăteni și podul; R9 Soroca – Arionești și Hâncești-Leova-Cahul nu sunt expuse pentru prima dată la licitație.

Mai mult! De reabilitarea acestor segmente de drum s-au apucat încă doi-trei ani în urmă companii străine serioase, dar traseele rămân pline de gropi, iar transportatorii - cu promisiunile făcute de politicieni privind drumuri europene.

Cea mai mare investiție a BERD în Moldova rămâne la stadiul de proiect

Acordul de finanțare în valoare de 150 de milioane euro pentru aceste segmente de drum a fost semnat acum cinci ani, la finele lunii iunie 2013, de premierul de atunci Iurie Leancă, în prezent - vicepremier și președinte al Partidului Popular European, și Directorul pentru Transport al BERD, Sue Barrett, în satul Măgdăcești, pe șantierul de reconstrucție a porțiunii Chișinău-Soroca de pe traseul M2.

Iurie Leancă declara atunci că Guvernul așteaptă că "prin această investiție vor fi create aproximativ 1.000 de locuri de muncă, fapt care va reduce costurile de afaceri și va spori productivitatea, va crea creștere economică și prosperitate pentru toți."

La rândul ei, directorul BERD pentru Transport, Sue Barrett, a remarcat că acest credit este "cea mai mare investiție a Băncii în Moldova până în prezent".

Împrumutul BERD urma să fie oferit în trei tranșe de 63 milioane de euro, 40 de milioane de euro și respectiv 47 milioane de euro. Pentru tranșele doi și trei banii urmau a fi alocați în funcție de progresele obținute.

Promisiuni și angajamente

Organizarea licitațiilor și selectarea companiilor ce urmau să efectueze lucrările la aceste segmente de drumuri a durat mai mult de doi ani, perioadă în care s-au mai făcut alte declarații și promisiuni.

Astfel la un an și ceva de la semnarea Acordului, în toiul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Vasile Botnari, ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID) de atunci și candidat pe listele PDM, promitea că în următorii trei ani vor fi reparate cu sprijinul Uniunii Europene peste 400 de kilometri de drumuri naționale.

„În cadrul Parteneriatului Estic, Moldova a primit până acum cele mai multe fonduri. Doar în anul 2013 am reușit să asfaltăm 110 km de drumuri din fonduri europene, iar din 2014, tot cu ajutorul UE, vom deschide noi șantiere de reparații. În următorii trei an, am planificat să reparăm circa 400 de km de drumuri”, promitea Vasile Botnari.

Primul contract de efectuare a lucrărilor de reabilitare a fost semnat abia la începutul lunii martie 2015 și prevedea reabilitarea a circa 30 kilometri de pe traseul Bălți-Sărăteni. Lucrările urmau a fi executate de compania portugheză MSF Engenharia SA, care se angaja ca în doi ani să valorifice o investiție de 36,3 milioane de euro, ca urmare a unei licitații organizate în conformitate cu cerințele BERD.

„În urma realizării acestui proiect, în doi ani, cetățenii vor avea posibilitate să circule pe drum bun de la Chișinău până la Bălți. În acest mod, practic dăm startul unor noi reabilitări de drumuri în 2015”, afirma Vasile Botnari ministrul Transporturilor.

Conform contractului, lucrările de reabilitare trebuiau să fie finalizate pe 29 aprilie 2017, dar la începutul lunii martie 2017, MTID și Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) anunțau că la acel moment „lucrările erau realizate doar în volum de 7% din cauza nerespectării de către antreprenor a angajamentelor contractuale”.

Citiți și:

Câte milioane ne costă tergiversarea finalizării drumului de ocolire a municipiului Ungheni

În cadrul unei ședințe cu reprezentanții companiei portugheze și ai companiei de supervizare Louis Berger, MTID și ASD au constatat „incapacitatea antreprenorului MSF Engenharia SA de a-și îndeplini angajamentele contractuale asumate și a fost elaborat de comun acord un plan de acțiuni care presupune finalizarea lucrărilor în luna iunie 2018, adică cu 14 luni mai tîrziu decît prevederile contractuale”.

Planul de acțiuni nu a fost îndeplinit, iar peste jumătate de an ASD enumera o serie de încălcări constatate la efectuarea lucrărilor de reabilitare a drumului R14 Bălți – Sărăteni. 

„În acest context, atitudinea neglijentă a antreprenorului față de angajamentele asumate în planul menționat dovedește repetat incapacitatea antreprenorului de a se conforma angajamentelor asumate prin contractele încheiate cu ASD privind reabilitarea drumurilor naționale", se arată într-un comunicat al Administrației. Compania portugheză însă nu a comentat situația.

Totuși până la finele anului trecut s-a reușit efectuarea doar a circa 30% din lucrările necesare, chiar dacă compania adusese tehnica, a pus pe picioare fabrica de asfalt și laboratorul. Drumul respectiv însă nici astăzi nu este gata. În consecință după trei ani de la semnarea contractului, pe 6 martie 2018, Guvernul a fost nevoit să rezilieze contractul cu firma portugheză, iar acum BERD este forțat să anunțe licitație repetată pentru contractul de reabilitare a drumului.

Au dat faliment înainte de a începe lucrările

O situație similară se atestă și la segmentele de drum scoase la licitație de BERD - R9 Soroca – Arionești și R34 Hîncești-Leova-Cahul, cu o lungime totală de 114 kilometri, de reabilitarea cărora urma să se ocupe firma italiană Serenissima Costruzioni în asociere cu bulgarii de la PST-Group.

Contractul în valoare de circa 71 milioane euro (circa 1,4 miliarde lei) a fost semnat în iunie 2016, iar lucrările urmau a fi efectuate în decurs de doi ani, dar compania italiană așa și nu a apucat să efectueze vreo lucrare în Moldova.

Citiți și:

Un gigant italian va repara 114 kilometri de drum

La momentul semnării contractului, managerul pentru dezvoltare al Serenissima Costruzioni, Marco Marchi, preciza că dacă în luna următoare (iulie 2016 n.r.) vor fi obținute toate permisiunile de la administrațiile locale pentru demararea lucrărilor, atunci reabilitarea drumurilor va începe deja în august. Notificările de începere a lucrărilor pentru contractele Serenissima au fost emise abia pe 15 decembrie 2016. Iarna însă nicio companie nu începe lucrări de reabilitare a drumurilor.

La începutul lunii aprilie 2017, liberalul Iurie Chirinciuc, ministrul Transporturilor, cerea în mod ultimativ companiei să înceapă lucrările de reabilitare a drumurilor.

Dar era deja târziu. Serenissima Costruzioni era în agonie și peste câteva luni a intrat în insolvență din cauza unor probleme financiare majore legate de executarea unor lucrări de reabilitare a drumurilor în Albania. Dar înainte de aceasta proprietarii au cesionat compania unei mici firme din Italia. 

Insolvența Serenissima Costruzioni a lăsat fără bani mai mulți creditori din Albania și Italia. Compania este obiectul unei anchete penale în Italia și este implicată într-o serie de litigii juridice în alte state, privind nefinalizarea unor lucrări de construcție a unor drumuri. Totodată au apărut informații că ar fi avut conexiuni și cu mafia.

Pentru Moldova acest faliment a însemnat întârzierea cu peste doi ani a lucrărilor de reabilitare a 114 de kilometri de drumuri. Anatol Usatâi, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, susținea la finele anului trecut referitor la aceste drumuri că progresul este egal cu zero. Totodată el menționa că în cazul segmentului Soroca-Arionești, drumul deja transmis companiei pentru lucrări, devenise impracticabil, iar automobilele circulau pe acostament.

Advertisement

„Am mers la presiuni asupra contractorului, ca aceasta să efectueze lucrări de întreținere, cu plombări, frezări sau nivelări”, afirma oficialul. Şi aici reprezentanții companiei au refuzat să comenteze situația creată.

Cine este vinovat?

Autoritățile susțin că toată vina pentru neexecutarea contractelor de efectuarea lucrărilor revine companiilor străine care nu și-au respectat angajamentele.

„Antreprenorul, înainte de a începe lucrările, căuta diferite scheme împreună cu proiectanții locali de a modifica proiectul, de a-și mări valoarea contratului, astfel, de a-și mări profitul”, declara recent pentru ZDG, Gheorghe Curmei, directorul ASD.

De fapt pentru situația creată se fac vinovate și autoritățile de la Chișinău. Or, comisiile de evaluare a ofertelor la licitațiile pentru contractele de reabilitare a drumurilor erau create prin ordinul Ministrului Transporturilor și erau compuse din angajați de la MTID și ASD.

De exemplu, Gheorghe Curmei, actualul director al ASD, a fost vicepreședinte al comisiei de evaluare pentru contractele de reabilitare a segmentelor de drum și în mod normal trebuia să se țină cont și de starea financiară a companiei, la desemnarea câștigătorului. 

Mai adăugăm că zilele trecute liderul democrat Vlad Plahotniuc a venit și el cu o nouă promisiune, care se referă atât la drumurile reparate în cadrul programului „Drumuri bune pentru Moldova”, cât și la altele.

„Am cerut Guvernului să facă monitorizări privind calitatea tuturor drumurilor reabilitate. Mai mult, am solicitat ca, acolo unde se vor constata abateri de la calitate, constructorii să fie obligați să le facă din nou, dar deja din cont propriu”, a punctat Vlad Plahotniuc. 

Întrebarea este cum vor fi pedepsiți cei care nu au lucrat deloc și au lăsat drumurile nereparate. De notat că situații dezastruoase se atestă și la alte trasee naționale, unde lucrările de reabilitare au fost inițiate încă trei-patru ani în urmă și nu au fost executate nici jumătate din angajamente.

Citiți și:

Când e vorba de contracte de miliarde, Ministerul Transporturilor trece la note ultimative

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati