Headmaster pagini articole deschise --- Fincombank
Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • La Palatul Republicii pe 15 decembrie are loc Vernisajul Vinului - ”Visul unei nopți de iarnă”.
  • În perioada 12-26 decembrie MAIB vinde la licitații peste 426.000 de acțiuni nominative de clasa 1, prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei.
  • Pe 31 decembrie 2017 expiră Sistemul de Preferințe Generale acordat de SUA pentru stimularea exporturilor moldovenești în Statele Unite.
  • Moldexpo
    Pe 29 martie - 1 aprilie are loc expoziția specializată de turism, agrement şi hoteluri ”Tourism. Leizure. Hotels”.
  • În perioada 25-28 aprilie la Moldexpo are loc expoziţia internaţională de tehnologii, echipamente, scule şi materiale pentru construcţii ”Moldconstruct”.
  • Pe 25-28 aprilie Moldexpo găzduiește expoziţia de tehnologii de conservare a energiei, instalaţii termice şi de alimentare cu gaze ”Moldenergy”.
  • La Chișinău are loc expoziţia specializată de produse alimentare şi materii prime pentru producerea acestora, ”Food & Drinks” (10-13 mai 2018).
  • În perioada 10-13 mai 2018 are loc expoziția internaţională de echipamente şi tehnologii pentru industria alimentară şi de prelucrare ”Food Technology”.
  • Pe 25-26 iunie 2018 la centrul Moldexpo din Chișinău are loc festivalul gratarului ”BBQ Fest”.

Socialiștii vor firme cu denumire în Găgăuză

1
  • Foto: mold-street.com
Marţi, 05.12.2017 06:07   611
Doi deputați socialiști propun modificarea legislației astfel încât denumirea unei companii înregistrate în UTA Gagauzia să fie și în limba găgăuză și limba rusă. Asta chipurile pentru o oarecare armonizare a legislației republicane ținând cont de statutul juridic special al Găgăuziei.

În acest sens, parlamentarii Fiodor Gagauz și Vladimir Țurcan propun modificarea a două articole din Codul Civil (art. 66 și art. 179), pentru că acestea nu țin cont de statutul UTA Gagauzia (UTAG) în ceea ce privește specificul lingvistic al autonomiei.

Denumirea firmelor și în gagauză

Potrivit autorilor prevederile actuale din art 66 precum că denumirea unei persoane juridice trebuie să conțină o indicație la forma juridică de organizare numai în limba de stat, afectează împuternicirile Gagauziei, dar și domeniul de aplicare al limbii gagauze.

Soluția propusă de deputații socialiști rezidă în completarea art.66 cu un nou alineat, care ar stipula că ”Denumirea persoanei juridice înregistrate pe teritoriul UTA Gagauzia trebuie să includă forma juridică de organizare în limba de stat, limba găgăuză și limba rusă”.

Totodată, proiectul de lege prevede modificarea și completarea art.179 din Codul Civil care stipulează tipurile de întreprinderi fondate și dotate de autoritățile administrației publice locale (APL). La această tematică, cei doi autori ai proiectului argumentează că statutul întreprinderilor aferente APL-lor se stipulează sub formă de entități de stat sau municipale. Or, subliniază deputații, Gagauzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special și nu reprezintă o municipalitate, dar deține în proprietate patrimoniu separat și răspunde pentru obligațiile sale cu această proprietate.

Având la îndemână aceste argumente, socialiștii propun completarea art .179 din Codul Civil al Republicii Moldova cu un nou alineat care ar urma să prevadă că: ”Întreprinderile regionale ale UTA Găgăuzia se fondează și se dotează de către Comitetul Executiv al Găgăuziei sau de către organele împuternicite de legea locală”.

Deputații deschid Cutia Pandorei

În linii generale, argumentele invocate de autorii proiectului justifică doar parțial prevederile acestuia, întrucât asistăm la o abordare unilaterală și la promovarea intereselor exclusiv ale UTA Găgăuzia (UTAG). 

Constatăm o neclaritate referitoare la regimul de circulație a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova și dacă acest concept ar trebui să se regăsească în legislația civilă. Se creează impresia că prevederea aferentă denumirii persoanei juridice înregistrate pe teritoriul UTAG est una ”la număr” pe lângă cea de bază și anume privind crearea întreprinderilor regionale.

Argumentarea șubredă a prevederilor din proiect este confirmată și de lipsa analizei impactului de reglementare, care, conform legislației, trebuie să se regăsească în Nota Informativă a proiectului. Or, proiectul stabilește norme ce urmează să modifice statutul unor întreprinderi municipale actuale din jurisdicția UTAG. Propunerile autorilor urmează deci să aibă un impact direct asupra activității de întreprinzător, constatare care necesită prezența analizei impactului de reglementare.

În absența justificării economice a prevederilor din proiect, putem fi martorii unor încălcări de echilibru și previzibilitate în raportul ”stat-întreprinzător-autoritate publică locală”. 

În principiu, proiectul acordă Comitetului Executiv al UTAG prerogativa fondării unor întreprinderi regionale fără a fundamenta clar și detaliat caracteristicile acestei noi forme de întreprinderi.

O ”inovație” neîntemeiată

O altă normă propusă, și anume cea de completare a art.179 din Codul Civil referitoare la posibilitatea creării întreprinderilor regionale în UTAG, este capabilă să genereze o serie de neregularități așa cum această prevedere nu se include natural și logic în sistemul de reglementare al antreprenoriatului național. Foarte important - lipsește și argumentarea faptului cum această prevedere urmează să interacționeze cu alte norme care reglementează activitatea de antreprenoriat și dacă nu este cumva în conflict direct cu legislația în vigoare.

Crearea acestor întreprinderi regionale este lipsită de o descriere a continuității implementării conceptului. Mai mult! Nu se face o diferență clară între întreprinderile municipale administrate la nivel local și cele regionale, curate de către Comitetul Executiv al Găgăuziei. În context amintim că, de facto, Regulamentul-model al întreprinderii municipale prevede că întreprinderea municipală este agentul economic cu personalitate juridică constituit de către una sau mai multe unități administrativ-teritoriale (în calitate de fondator), care produce anumite mărfuri sau prestează anumite servicii necesare pentru satisfacerea cerințelor unităților administrativ-teritoriale respective. 

În această ordine de idei, cadrul legal existent deja acordă posibilitatea fondării întreprinderilor municipale de către mai multe unități administrativ-teritoriale; aceste entități și sunt, de fapt, o formă de organizare a întreprinderilor cu capital public la nivel regional. Așa se face că prevederile proiectului nu aduc o inovație necesară în administrarea proprietății publice locale, ci mai degrabă vin cu o manipulare a unor termeni ce riscă să denatureze ideea de antreprenoriat.

Favoare pentru unii, discriminare pentru restul

Această diferențiere propusă urmează realmente să discrimineze întreprinderile municipale din restul țării, deoarece vor urma și alte norme adoptate în legile regionale ale UTAG care nu vor respecta formatul general acceptat pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Asta în condițiile în care norma care reglementează prin autorizare activitatea de întreprinzător stabilește clar că unul din principiile ei de bază garantează ”egalitatea în drepturi și egalitatea intereselor legitime ale tuturor persoanelor fizice și persoanelor juridice care practică activitate de întreprinzător sau o altă activitate prevăzută de lege […]”.

Mai grav este faptul că crearea acestor întreprinderi regionale va determina elaborarea unei infrastructuri de noi norme, așa cum statutul acestor entități va solicita, după cum demonstrează normele existente, noi proceduri, o altă abordare de patrimoniu, impozitare, administrare, activitate economică, evidență, control și reorganizare. Mai mult, aceste aspecte nu sunt specificate în proiect, iar implementarea urmează să arate că conceptul este total inoportun. 

Lipsa unei reglementări clare asupra gestionării întreprinderilor regionale poate genera lacune serioase în evaluarea activității acestor entități și în depistarea surselor de administrare frauduloasă sau ilegală. Ca urmare, aceste întreprinderi regionale vor obține un avantaj competitiv în mediul antreprenorial național, prin derogare de la regulile general acceptate, stimulând astfel o evidentă concurență neloială.

Proiectul în imagini

 

Se creează un precedent periculos

Pe lângă faptul că și modificările aferente limbii din Codul Civil sunt foarte sensibile social, mult mai serioasă este prevederea care optează pentru crearea întreprinderilor regionale. Aceasta din urmă riscă să genereze un precedent - inițial pentru mediul antreprenorial, iar ulterior la nivel administrativ, așa cum astfel de inițiative legiferează nașterea unor concepte artificiale, iat normele de afaceri ale statului Republica Moldova urmează a fi afectate printr-o derogare neargumentată. 

Se pare că aceste propuneri de modificare a unor articole din Codul Civil se înscriu perfect în linia celor mai recente tendințe de ”îndepărtare” a Găgăuziei de Chișinău. În acest sens, reamintim recenta inițiativă legislativă a Adunării Populare din Găgăuzia care presupune separarea producătorilor de vinuri din UTAG de Oficiul Național al Viei și Vinului și crearea unui Birou al Viei și Vinului separat, desre care ne-am expus pe marginea acestui subiect, subliniind riscul de subminare a reformelor din sector, care a dat dovadă de evoluții relevante în ultimii ani.

Impactul unor astfel de ”aventuri” legislative practic nu poate fi estimat, or fundamentarea unui nou statut de antreprenoriat, fie el și public, urmează a fi argumentată atât economic, cât și social. Fără a face un exercițiu de estimare al ponderii sectorului public al UTAG în cadrul întregii regiuni de sud, este clar că Găgăuzia are o contribuție mai mare decât un simplu raion (sau câteva raioane la un loc) în mediul de afaceri al regiunii, atât ca număr de entități publice, personal angajat, dar și ca venit din vânzări. 

În aceste condiții, este naiv să credem că legiferarea unui nou statut de întreprinderi în UTAG nu va genera un impact economic, social și moral (toate neclare) asupra antreprenoriatului. Mai periculos decât aceste repercursiuni este de fapt însăși practica de consolidare a întreprinderilor regionale și argumentul manipulatoriu care tinde să pună în față, la orice întrebare, statutul juridic special al Găgăuziei. 


print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Teme: Legislația și reglementările  
03 Decembrie 2017 Joburi
25 Noiembrie 2017 Joburi
Urmariti-ne pe retelele sociale

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.
close