Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • Franzeluța SA organizează adunarea extraordinară a acționarilor pe 25 mai.
  • Rusia
    În perioada 24-26 mai la St.Petersburg are loc Forumul Economic Mondial.
  • Pe 28 mai IDIS Viitorul organizează o masă rotundă pe tema impactului comerțului, energeticii, migrației și securității asupra Parteneriatului Estic.
  • În perioada 29-30 mai are loc evenimentul Moldova Automotive Days 2018, cu participarea companiilor din Germania și Austria.
  • Bruxelles, Belgia
    O delegație din Moldova participă la Adunarea Generală a EU4Business în perioada 20-21 iunie 2018.
  • Pe 25-26 iunie 2018 la centrul Moldexpo din Chișinău are loc festivalul gratarului ”BBQ Fest”.
  • Pentru anul 2018 Banca Națională a Moldovei a prognozat o creștere economică de 3,5% și o inflație de 3,7%.

Curtea de Conturi acuză autoritățile de mediu că furnizează date neveridice despre poluare

1 2 3 4 5
  • Cele mai toxice substanțe poluatoare provin de la automobile cu motoare diesel
    Foto: ziaruldemediu.ro
  • Autorităţile ar furniza date neveridice
    Foto: ccrm.md
  • Valorile limită a poluanților din atmosferă stabilite pentru Republica Moldova
    Foto: ccrm.md
  • Amenzile pentru poluarea mediului sunt de 150 de ori mai mici
    Foto: ccrm.md
  • Sisteme de monitorizare învechite
    Foto: ccrm.md
Luni, 04.12.2017 05:42   1035
Raportul auditului de mediu privind calitatea aerului în Moldova, prezentat în ședința Curții de Conturi din 30 noiembrie, pune la îndoială veridicitatea datelor privind starea mediului și poluarea, pe care le prezintă autoritățile, atât în documente naționale, cât și în cele trimise la structurile internaționale.

Autorii susțin că monitorizarea calității aerului în Republica Moldova se efectuează cu inventar vechi procurat încă în anii 1970-1978, iar țara nu are nici o stație de monitorizare mobilă a calității aerului.

Cei mai periculoși poluatori sunt automobilele cu motoare diesel

Asta chiar dacă "Republica Moldova se ghidează de un Plan-Cadru pentru țările Europei de Est, potrivit căruia este necesar de creat rețeaua de monitorizare, inclusiv pentru particulele fine PM". Acestea sunt cele mai toxice substanțe poluatoare și provin de la sursele mobile cu motoare diesel, iar în prezent țara noastră nu deține posibilități tehnice pentru a evalua poluarea aerului cu particule PM. 

Astfel în prezent circa 82% din toate emisiile poluante din Moldova sunt provocate de automobile.

Citiți și:

Taxa care a adus la buget 2,5 miliarde de lei. Banii însă nu s-au folosit conform destinației

"Mai mult decât atât, pentru ceilalți poluanți, probele de aer se colectează doar de trei ori pe zi, fără a fi cunoscută situația calității aerului pe parcursul întregii zile, acestea fiind prelucrate abia în ziua următoare. În Romania monitorizarea calității aerului este realizată prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului..., care cuprinde 142 stații de monitorizare continuă a calității aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici. Informațiile privind colectarea datelor sunt transmise online, inclusiv și populația are acces la informații în timp real", constată controlorii de la Curtea de Conturi.

Potrivit auditorilor o problemă delicată, este lipsa stațiilor mobile de monitorizare, care ar permite evaluarea calității aerului în timp real, în special la solicitarea cetățenilor, și în scopul informării referitor la calitatea aerului și întreprinderii la timp a măsurilor de protecție a sănătății și a mediului.

O singură întreprindere cu sistem de monitorizare a emisiilor

În raport se menționează că în lipsa rețelei de automonitorizare și înregistrare automată a emisiilor de la sursele fixe de poluare, nu este posibil de a evalua și cunoaște nivelul real de poluare.

Un exemplu bun în Republica Moldova este uzina de ciment Lafarge Rezina, care este însă "unica întreprindere înzestrată cu un sistem de monitorizare, care ține sub control nivelul emisiilor poluatoare".

Controlorii de la Curtea de Conturi au constatat o situație gravă și la concentrațiile maxim admisibile pentru unii poluanți stabilite în legislație, care sunt învechite și departe de normele europene.

Astfel valorile stabilite pentru unii poluanți, depășesc semnificativ normativele utilizate în statele europene, dar pentru alți poluanți (tip dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon, plumb) normele sunt însă mai stricte decât cele europene. În consecință, Moldova înregistrează rezerve și urmează să-și determine normativul pentru toate tipurile de poluanți.

În plus datele prezentate în rapoartele anuale nu ar corespunde realității. Nelian Căpățină, responsabil din cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat a precizat îm cadrul ședinței Curții de Conturi că multe din date privind poluarea mediului nu sunt colectate, pentru că de exemplu persoanele fizice nu sunt obligate să raporteze cât fum emit sobele pe bază de cărbune și lemne.

Taxă de sute de ori mai mici ca în UE

Cât despre plata pentru poluare, apoi aceasta nu a fost modificată din anul 1998, "fiind favorizate unele regiuni ale țării, prin ce, la moment nu este respectat raportul plata penru poluare - impact provocat mediului și nu este respectat principiul echității".

Astfel, potrivit datelor acumulate de Curtea de Conturi "platile pentru poluare sunt semnificativ mai mici comparative cu emisiile, în unele raioane și municipii pentru unul și acelaș poluant fiind achitate sume diferite". De exemplu în Bălți și Chișinău este de 18 lei, iar în raioane de 14 lei pentru o tonă de emisii.

Pentru comparație în Estonia, spre deosebire de Moldova, în anul 2016, plata pentru poluarea cu emisii de poluanți constituie circa 150 Euro, în timp, ce în Moldova aceasta nu atinge nici un euro per tonă de poluanți. 

Veronica Lopotenco, șefa Secției politici de aer și schimbări climatice din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a precizat că de fapt în anul 2016, fostul Minister al Mediului a propus o majorare a cotei taxei, dar Ministerul Finanțelor a respins inițiativa și nu a inclus-o în politica fiscală.

Unde dispar 300 de milioane lei din taxa de poluare

Conducerea Curții de Conturi a întrebat pe responsabilii de la Mediu câți bani din cele peste 300 de milioane lei acumulate în anul 2016 din taxa de poluare, au fost alocați pentru activități de reducere a poluării. Aceștia însă nu au putut oferi un răspuns concret.

În concluzie, Curtea de Conturi susține că, "politicile de mediu și sănătate pe care Guvernul Republicii Moldova ar trebui să le adopte în următorii ani trebuie să se fundamenteze pe prevenție și dezvoltare durabilă a domeniului aerului".

"Asigurarea calității vieții nu presupune doar beneficii economice, dar și siguranța că respirăm un aer curat. În condițiile unor inacțiuni concrete cu scop preventiv privind poluarea aerului, este doar o chestiune de timp să împărtășim soarta celor mai poluate țări, iar aerul curat să devină un lux", se arată în raportul Curții de Conturi.

Instituția a indicat că pentru excluderea problemelor identificate, sunt necesare acțiuni prompte în materie de remediere a deficiențelor constatate, de consolidare a capacităților instituționale, de asigurare a gestiunii durabile a domeniului.

Citiți și:

Cine pregătește o nouă „afacere” de milioane pe banii bugetului



print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Teme: Infracțiuni economice   Legislația și reglementările   Transport și turism   Gestionarea banilor publici  
Urmariti-ne pe retelele sociale

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.
close