După ce a adus la faliment BEM, statul ar putea deveni temporar acționar al băncilor mari

shadow
Luni, 27.11.2017 11:38   4428
După episodul Furtului Miliardului și a devalizării celor 3 bănci (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) întreaga societate a înțeles cu adevărat cît de importantă este transparența acționariatului și guvernanța corporativă în sectorul bancar.

Din acest motiv, Banca Națională, și în contextul angajamentelor asumate față de FMI, a inițiat un amplu proces de curățare a sectorului bancar de structuri de acționariat obscure. Unul din efecte a fost și constatarea activității concertate a unor grupuri de persoane care au achiziționat și dețin cote substanțiale în capitalul social al celor mai mari bănci din țară fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM, încălcând astfel prevederile Legii instituțiilor financiare. 

Soluție extremă

E vorba în special de Moldova Agroindbank și Moldindconbank, lidere a sectorului bancar. Însă cum pînă în prezent investitorii cu reputație nu s-au grăbit să intre în acționariatul acestor bănci pentru preluarea cotelor respective de acțiuni, autoritățile par a fi decise ca soluție extremă să recurgă și la intervenția statului, prin oferirea posibilității de achizițioare a acțiunilor de la băncile de importanță sistemică, pentru revînzarea ulterioară a acestora. 

Citiți și:

Platon a speriat investitorii 

Cu o inițiativă în acest sens a venit chiar președintele Parlamentului, Andrian Candu. Totuși, pe lîngă aparentele bune intenții ale proiectului, există și o serie de riscuri și neclarități ce nu au fost luate în considerare, asupra cărora atenționează inclusiv Centrul Național Anticorupție.

Proiectul de lege semnat de spicherul Andrian Candu și președintele comisiei Economie, Buget, Finanțe, Ștefan Creangă presupune adăugarea unui nou articol în Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, care să reglementeze procurarea și deetatizarea acțiunilor emise de băncile de importanță sistemică. 

Statul cumpără, apoi vinde acțiunile

Astfel, autorii propun ca Ministerul Finanțelor, în temeiul unei Hotărâri adoptate de Guvern, achiziționează acțiuni emise conform art.156, alin.(3) din Legea instituțiilor financiare de către băncile de importanță sistemică și le transmite în termen de 5 zile Agenției Proprietății Publice (APP) în scopul expunerii la vînzare pe piața reglementată și/sau prin sistemul multilateral de tranzacționare (MTF). În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului alineat, importanța sistemică a băncii este determinată de Comitetul Național de Stabilitate Financiară.

Permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naționale conform art. 15, alin. (1) din Legea instituțiilor financiare este necesară și în acest caz.  Totodată pe perioada deținerii de către APP a dreptului de proprietate asupra pachetelor de acțiuni emise de băncile de importanță sistemică nu pot fi adoptate decizii privind achitarea de către bancă a dividendelor. 

Statul însă nu va fi mult timp proprietar și respectiv se prevede deja și modalitatea de vânzare a acestor acțiuni. Astfel Agenția Proprietății Publice va asigura expunerea la vînzare a acțiunilor achiziționate pe piața reglementată și/sau prin sistemul multilateral de tranzacționare în termen de 7 zile lucrătoare din data înregistrării transferului dreptului de proprietate printr-o modalitate prevăzută de Guvern. 

De asemenea se prevede că prețul inițial de vânzare a acțiunilor achiziționate nu va fi mai mic decât prețul la care acestea au fost achiziționate de Ministerul Finanțelor. 

Autorii mai prevăd că noile prevederi se aplică prin derogare de la prevederile Legii instituțiilor financiare, Legii concurenței și Legii cu privire la ajutorul de stat.

Cum este argumentată această inițiativă

Autorii inițiativei explică inițiativa prin faptul că în prezent „în scopul îngrădirii băncilor de influența negativă a acționarilor de rea credință, art.156 din Legea instituțiilor financiare prevăd obligativitatea vânzării de către acționarii în cauză a acțiunilor deținute, în caz contrar anularea acestora și emiterea de către aceste bănci a unor noi acțiuni”.

În același timp vînzarea acestor acțiuni „reprezintă un proces îndelungat, având în vedere particularitățile realizării investițiilor majore în sectorul bancar”. 

Reieșind de la aceste premize, lipsa de solicitări din partea investitorilor „va conduce la anularea acțiunilor noi emise nevîndute și reducerea capitalului social al emitenților, ceea ce nu poate fi admis în cazul băncilor de importanță sistemică”. 

Ce înseamnă o bancă de importanță sistemică

Potrivit unei cercetări a Băncii Naționale a Romaniei, instituțiile de credit de importanță sistemică sunt „entitățile de dimensiuni mari comparativ cu activele sistemului financiar ansamblu și/sau cu economia reală”, în timp ce Directiva 2013/36/UE din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții definește  o „instituție de importanță sistemică” drept o instituție al cărei faliment sau a cărei funcționare defectuoasă ar putea declanșa un risc sistemic. 

Cu alte cuvinte, o bancă de importanță sistemică este o entitate despre care poate fi spus că e prea mare să cadă (Too big to fail), întrucît falimentul acesteia ar putea provoca efecte negative în lanț asupra întregului sector bancar și a economiei în ansamblu.

Advertisement

MAIB și Moldindconbank – băncile vizate de proiect

Deși în Nota informativă aferentă proiectului nu este menționat numele vreunei instituții financiare ce ar fi vizată de inițiativă, este specificat faptul că „primele două bănci de importanță sistemică au o pondere cumulativă a activelor de 46.8 la sută, creditelor de 52 la sută și a depozitelor de 48.7 la sută”. 

Or, asemenea cote de piață cumulative conform situației de la 30 septembrie 2017 revin primelor 2 bănci din sector, și anume MAIB și Moldindconbank, care în același timp posedă spre vînzare pachete de acțiuni semnificative de 43%, respectiv 63,9% urmare a căderii sub incidența articolului 15.6 din Legea instituțiilor financaire ce are în vedere nerespectarea cerințelor privind calitatea acționariatului.

De ce BNM susține inițiativa

Într-un răspuns pentru Mold-Street referitor la proiectul dat, Banca Națională constată că amendamentele respective „vin cu un mecanism capabil să accelereze procesul de înstrăinare a acțiunilor băncilor de importanță sistemică,  ce au fost emise ca urmare a anulării acțiunilor deținute de persoane care nu corespund criteriilor de calitate”, iar „asigurarea înstrăinării expeditive a acestor acțiuni persoanelor care au fost evaluate de Banca Națională contribuie la consolidarea  guvernanței corporative în banca vizată de achiziție”. 

Astfel, potrivit BNM implicarea statului prin procurarea și vânzarea acțiunilor nou-emise „va crea premise pentru atragerea de către stat a unor investitori de calitate în vederea procurării acestor acțiuni”.

De altfel, și în Nota infromativă se afirmă că propunerea legislativă „are menirea de a institui un mecanism capabil să ridice nivelul atractivității acțiunilor noi emise în locul celor anulate ale băncilor ce vor fi considerate ca sistemic importante”, iar drept consecință „a fost considerată oportună implicarea statului prin procurarea și vânzarea acțiunilor noi emise, fapt care va crea premise pentru identificarea de către stat a unor investitori strategici în vederea procurării acestor acțiuni”.

Acest mecanism se propune a fi utilizat doar pentru băncile sistemice, determinate de către Comitetul Național de Stabilitate Financiară, în baza deciziei Guvernului Republicii Moldova. 

Cum guvernul va găsi rapid investitori credibili?

Totuși, autorii proiectului nu menționează și care sunt motivele și argumentele ce îi face să creadă că aceste acțiuni odată procurate de stat, vor putea fi ulterior revîndute rapid și unui investitor ce întrunește condițiile de onorabilitate și profesionalism.

De alfel, această incertitudine este împărtășită și de CNA în expertiza anticorupție asupra proiectului dat. Potrivit raportului, chiar dacă autorii inițiativei menționează în Nota informativă  că vînzarea acțiunilor căzute sub incidența prevederilor art.15/6 din Legea instituțiilor financiare  reprezintă un proces îndelungat, avînd în vedere particularitățile realizării investițiilor majore în sectorul bancar „autorul nu indică în continuare cum va fi realizată norma alin.(4) din art.54/1 din proiect prin care Agenția Proprietății Publice va asigura expunerea la vînzare a acțiunilor achiziționate pe piața reglementată și/sau prin sistemul multilateral de tranzacționare în cazul lipsei de solicitări”. Altfel, spus, „nu este clar menționat cum în aceste condiții va fi posibilă identificarea și selectarea eventualilor investitori”.

Prin urmare, nu ar fi exclus ca într-o anumită conjunctură economică mai nefericită, statul s-ar putea trezi în postura de acționar la o bancă / bănci de importanță sistemică pe o perioadă mai îndenlungată pînă la identificarea și convingerea unor investitori cu reputație de a veni în Republica Moldova.

Avizul Guvernului - obligatoriu

Expertiza anticorupție a CNA mai remarcă că potrivit art.131 alin.(4) din Constituție „Orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum și majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern". Respectiv, Parlamentul poate să supună procedurii de vot proiectul propus „doar după avizarea corespunzătoare a acestuia de către Guvern și manifestarea acceptului expres de asumare a executării bugetului public național, deoarece realizarea bugetului constituie un act fundamental alpoliticii economice și sociale a Guvernului”.

La fel, potrivit raportului CNA, nota informativă nu face referință la impactul financiar al proiectului, or, „achiziționarea de către Ministerul Finanțelor a acțiunilor emise de către băncile de importanță sistemică se consideră că necesită alocarea mijloacelor financiare în acest scop”. Spre exemplu, în cazul în care statul ar decide procurarea acțiunilor MAIB expuse în prezent la vînzare, ar fi necesar un efort bugetar de 450 milioane lei, bani ce ar fi blocați pentru o perioadă pînă la revînzarea acțiunilor unui investitor.

Riscurile juridice, asumate de stat

Revenind la MAIB și Moldindconbank, băncile ce au pachete de acțiuni pasibile de a fi achiziționate de către stat dacă proeictul devine lege și se decide asupra importanței sistemice a băncilor date, ambele instituții financiare continuă să arate rezultate bune, fiind viabile din punct de vedere economico-financiar. Prin urmare, din perspectivă economică, băncile date sunt atractive pentru potențialii investitori. Teama investitorilor de a achiziționa acțiunile băncilor date are în vedere riscurile juridice și potențialele litigii în care ar putea fi atrași ulterior. 

Citiți și:

Milioane de lei din buget pentru războiul din instanțe cu firme acționare la MAIB

Anterior, Mold-Street a relatat în repetate rînduri despre litigiul arbitral inițiat de către 2 companii, acționari ai MAIB, împotriva Republicii Moldova în fața Insitutului de Arbitraj al Camerei de Comert din Stockholm pentru pretinsa încălcare a dispozițiilor Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor capitale din 17 martie 1998. Astfel, pe 14 iunie 2016, Institutul de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm (SCC) a adoptat o hotărâre prin care a suspendat deciziile Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) de anulare a pachetelor de acțiuni deținute de un grup de acționari de la MAIB, "până la decizia definitivă a instanței internaționale".

De altfel, în luna iulie a acestui an, avocații ce reprezintă interesele unor acționari de la Moldova Agroindbank (MAIB) și Moldindconbank, ce ar fi făcut parte din imperiul afaceristului Veaceslav Platon, au emis avertizări la adresa potențialilor investitori. Aceștea avertizau potențialii cumpărători ai acțiunilor Moldova-Agroindbank că "vor fi considerați drept proprietari de rea credință" și vor fi obligați la recuperarea prejudiciului cauzat si altor daune aduse proprietarilor legali ai pachetelor de acțiuni.

Reieșind din acest context, apare și întrebarea dacă nu cumva prin acest proiect de lege menit să atragă într-un final investitori serioși și credibili în sectorul bancar autohton, autoritățile o fac și cu prețul preluării riscurilor juridice ulterioare ce ar putea surveni.

Citiți și:

Banca de Economii nu mai are bani?! BNM a impus o administrare specială la BEM



Oportunitati