Banii UE risipiți pentru proiectele șefilor Ministerului de Interne

shadow
Vineri, 24.11.2017 06:26   5306
Ca să acopere deficitul acut de subofițeri Ministerul Afacerilor Interne (MAI) propune crearea unei noi instituții: Centrul integrat de pregătire pentru aplicarea legii (CIPAL), ce ar urma să devină o structură de pregătire a acestor cadre.

În acest sens MAI a inițiat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la crearea acestei noi structuri, ce va avea ca scop dezvoltarea și pregătirea resurselor umane în scopul profesionalizării personalului din instituțiile (agențiile) de aplicare a legii și al creșterii nivelului de competență și integritate.

Deficit de subofițeri

Argumentul principal invocat de Minister pentru a crea CIPAL este faptul că actualmente se atestă un deficit important de subofițeri, care sunt, de fapt, interfața instituției și acea categorie de personal care interacționează direct cu comunitatea. În acest sens, continuă autorul, se cere ”intensificarea formării de subofițeri, fapt imposibil de realizat în condițiile actuale, deoarece nu există instituția de pregătire capabilă să soluționeze această sarcină strategică”.

Ministerul estimează că 3750 de subofițeri urmează a fi inițial formați la CIPAL în primii 5 ani și astfel se va ajunge ca proporția acestei categorii de personal în ansamblul efectivelor Poliției și Carabinierilor (personalul prezent) să fie de 50%.

Autorul invocă faptul că, prin crearea CIPAL se constituie baza de profesionalizare a personalului MAI, acest obiectiv constituind atât unul dintre scopurile Strategiei de Dezvoltare a Poliției pentru perioada 2016 – 2020 cât și o etapă din Planul privind implementarea Strategiei.

Au găsit și 12 hectare de teren pentru CIPAL

Cu o lună de zile înainte de propunerea spre consultare publică a Proiectului privind crearea CIPAL, același minister a propus pentru consultări un alt proiect de Hotărâre de Guvern cu privire la construcția Centrului Integrat de Pregătire pentru Aplicarea Legii în zona spațiilor verzi. Astfel Guvernul urma să aprobe construcția CIPAL pe strada Nicolae Dimo din capitală, pe un teritoriu de peste 12 ha al Clubului sportiv ”Dinamo”, aflat în gestiunea MAI. 

Astfel că nu este clar – fie această ”mișcare” este o acțiune anticipată de a grăbi cumva atât construcția cât și înființarea ca atare a CIPAL, sau  este vorba despre o ”siguranță” asupra faptului că înființarea CIPAL urma să fie oricum aprobată mai târziu, după propunerea construcției însăși a Centrului.

În orice caz, CIPAL urmează a fi operațional până în septembrie 2021, iar printre funcțiile sale de bază ar urma să se regăsească:

  • formarea subofițerilor de poliție, subofițerilor de carabinieri, precum și a altor categorii de personal, potrivit necesarului MAI, precum și formarea ofițerilor angajați din sursă externă;
  • formarea continuă a angajaților MAI prin cursurile prevăzute de reglementările în vigoare;
  • formarea continuă integrată pe domenii de interes comun a personalului MAI și din instituțiile de aplicare a legii, precum și din structurile similare ale altor state cu care Republica Moldova are relații de colaborare și
  • desfășurarea și a altor activități de formare profesională și conexe, potrivit necesarului MAI și al instituțiilor de aplicare a legii beneficiare.

Conform proiectului, atât funcțiile de bază ale Centrului, cât și atribuțiile sale principale trebuie să răspundă misiunii de a asigura, organiza și desfășura programe de formare continuă și dezvoltare a carierei.

Advertisement

UE și SUA vor plăti pentru pregătirea subofițerilor de poliție

Aplicarea preverilor Proiectului urmează să coste peste 471 milioane lei. 55% din această sumă, (259 milioane lei) urmează a fi alocate de către Uniunea Europeană atât în cadrul Acordului de finanțare (instrumentul financiar la politicii de vecinătate), cât și a unui proiect Twinning realizat în cadrul reformei poliției. În continuare, restul 45% din costuri se așteaptă a fi acoperite în baza finanțării din partea Statelor Unite ale Americii, a Suediei, a Norvegiei cât și a altor parteneri de dezvoltare. 

Totodată, cheltuielile anuale ale bugetului de stat pentru întreținerea Centrului și remunerarea muncii angajaților constituie 17,38 milioane lei, cu condiția asigurării energiei electrice regenerabile. În același timp conform Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei de Dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020, pentru realizarea subacțiunii 1.2. Dezvoltarea procesului de pregătire inițială și continuă a polițiștilor se prevede un buget total de 226,8 milioane lei. 

În schimb Nota informativă la Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a Poliției și a Planului de acțiuni prevede că implementarea prevederilor proiectului nu va necesita cheltuieli financiare din bugetul de stat, deoarece pentru implementarea prezentei Strategii sunt prevăzute subvenții de la donatorii străini. 

În context, acoperirea previzibilă de către UE a doar 55% din costurile aferente creării CIPAL implică riscul ca statul să fie obligat de a acoperi restul costurilor (45% sau peste 210 milioane lei) pentru a asigura certitudinea funcționalității Centrului. Este cert și faptul că toate costurile prevăzute în Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020 trebuie să fie considerate ca atare, altfel Proiectul de creare a CIPAL riscă să devină unul neargumentat și cu efecte contrare celor expuse de către autori.

Proiectul în imagini

 

Risipă de bani și loc călduț pentru șefi

Deși crearea CIPAL este prevăzută în Strategia de dezvoltare a poliției naționale – în contextul reformei administrației publice centrale și a optimizării resurselor (financiare și umane) un astfel de proiect pare mai degrabă unul inoportun. 

Iată câteva argumente în acest sens:

Nr. 1 Pornind de la funcțiile și atribuțiile viitorului CIPAL, este clar că acest Centru dublează sau preia competențele de pregătire profesională a câtorva entități din domeniu, cum ar fi Academia „Ştefan cel Mare" prin Departamentul dezvoltare profesională, care are secții de formare profesională, formare continuă și formare managerială; sau Centrul Republican de Instruire al Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale sau Centrul instructiv al Departamentului Instituțiilor Penitenciare sau Institutul Național al Justiției. 

Nr. 2 Pe de o parte, CIPAL nu va putea prelua toate atribuțiile respectivelor centre de instruire, astfel dublând o serie de funcții. Mai mult, unele Centre au beneficiat și ele de resurse din partea UE. În consecință o trecere sub CIPAL a unor ample funcții de instruire nu va face altceva decât să arate un exemplu de risipă a resurselor.

Nr. 3 Prevederile din proiect care reglementează statutul și activitatea organelor de conducere colectivă a CIPAL sunt reflectate voalat, așa cum pentru Colegiul de administrare și Consiliul profesoral nu se regăsesc numărul de membri, prerogativele și limitele competențelor acestora, precum și modalitatea acestora de activitate, de întrunire și de luare a deciziilor.

Nr. 4 Proiectul stabilește expres că directorul, cât și directorii adjuncți ai CIPAL, urmează a fi numiți în funcție de către ministru pentru o perioadă de 5 ani cu posibilitatea reânnoirii mandatului de încă 2 ori, adică cumulativ pe un termen de 15 ani. Atât numirea directorului în absența unui concurs transparent, cât și termenul posibil de aflare în funcție, nu se încadrează în normele politicilor actuale privind angajarea și promovarea funcționarilor publici în bază de merit și profesionalism. 

Or Legea integrității stabilește expres că ”Recrutarea și promovarea agenților în cadrul entității publice se efectuează prin concurs public, conform criteriilor transparente și obiective de selectare în bază de merit, calificare profesională, capacitate, competență și integritate profesională”.

Referințe netransparente

Proiectul face trimitere la unele reglementări de profil ale MAI privind modul de organizare și desfășurare a studiilor subofițerilor (capitolul IV, secțiune 1). În acest sens, nu este clar despre ce fel de reglementări este vorba; mai mult, considerăm că instruirile realizare de CIPAL ar urma să se ghideze exclusiv de Regulamentul cu privire la formarea continuă a adulților, aprobat în acest an.

O altă trimitere pe care o face proiectul ține de argumentarea că aspectele organizatorice și funcționale reflectate în proiect au fost fundamentate în baza Studiului de fezabilitate, elaborat în august 2017 de către echipa de proiect multidisciplinară specializată - Asocierea moldo-română „Molbac”, „Eurorpoiect” și „Protelco Geocat”, care a inclus specialiști în domeniul aplicării legii, planificării învățământului, economiști, arhitecți, ingineri ș.a. La o analiză mai detaliată, se înțelege că rezultatele respectivului studiu de fezabilitate nu au avut parte de o diseminare largă. De fapt, unicile surse veridice legate de acesta sunt reprezentate de lansarea procedurii de achiziții publice pentru elaborarea studiului și un comunicat privind prezentarea rezultatelor studiului.

Lipsa unei informații mai detaliată, care ne-ar convinge că cercetarea dată a putut servi ca bază pentru argumentarea aspectelor organizatorice și funcționale ale CIPAL ridică semne de întrebare. 



Oportunitati